Pe 2 octombrie, agenţia S&P decide dacă menţine sau retrogradează ratingul de ţară al României în categoria „junk”, transmiţând investitorilor un mesaj clar că ţara nu e sigură pentru banii lor. Întrebat cum ar arăta economia în acest scenariu, Valentin Tătaru, economist-şef la ING România, a vorbit la ZF Live despre o reacţie în lanţ care ar porni de la costul finanţării statului şi s-ar extinde rapid către curs şi către intervenţia BNR.

„Sunt mai multe scenarii, pentru că trebuie să vedem cum va reacţiona apoi şi BNR-ul. Data trecută, acum 2009 sau 2008, când s-a întâmplat, am anunţat destul de repede un acord cu FMI-ul şi pieţele s-au calmat relativ repede. Deci nu ştim ce ar apărea în situaţia respectivă, dar în momentul de faţă, probabil ar duce la o cvasi-îngheţare a titlurilor de stat în jur de 8%”, a declarat Valentin Tătaru la ZF Live, emisiune realizată cu sprijinul Orange Business.

Un nivel de 8% ar însemna un cost de finanţare semnificativ mai ridicat decât nivelul din prezent , exact în perioada în care România se împrumută masiv pentru a acoperi deficitul bugetar. Iar factura, spune economistul, vine peste o datorie deja aflată pe un trend crescător.

„Sigur, se spune că există un preţ pentru orice, dar nu ştiu dacă noi vom vrea să plătim acel preţ, pentru că tocmai am vorbit despre creşterea datoriei şi a costurilor cu dobânda”,

Al doilea front al scenariului este cursul de schimb.

Tătaru estimează o depreciere de trei până la patru procente, pe care o descrie drept practic inevitabilă odată ce retrogradarea s-ar produce.

„În cazul cursului, o ajustare cu siguranţă că se va întâmpla şi acolo, pentru că nu are rost să te lupţi cu ceva ce e aproape inevitabil în acea situaţie. Deci aş vedea o ajustare de trei-patru procente a cursului”, a mai spus Valentin Tătaru la ZF Live.