Profesor la Universitatea Harvard, Claudia Goldin a câştigat Premiul Nobel pentru Economie în 2023 pentru studiul aprofundat al cauzelor inegalităţii profund înrădăcinate de salarizare şi de pe piaţa muncii între bărbaţi şi femei, relatează Reuters. „Înţelegerea rolului femeilor pe piaţa muncii este importantă pentru societate. Datorită cercetărilor revoluţionare ale Claudiei Goldin, acum ştim mult mai multe despre factorii care stau la baza acestei evoluţii şi care sunt barierele care ar putea fi abordate în viitor”, a declarat Jakob Svensson, preşedintele Comitetului pentru Premiul în Ştiinţe Economice.

Prestigiosul premiu, cunoscut oficial ca Premiul Sveriges Riksbank pentru Ştiinţe Economice în memoria lui Alfred Nobel, este ultimul premiu Nobel din acest an şi valorează 11 milioane de coroane suedeze (circa 1 milion de euro).

„Laureata din acest an în ştiinţe economice, Claudia Goldin, a oferit primul raport cuprinzător al câştigurilor femeilor şi al participării pe piaţa muncii de-a lungul secolelor”, a declarat organismul de acordare a premiilor într-un comunicat. „Cercetarea ei dezvăluie cauzele schimbării, precum şi principalele surse ale decalajului de gen care se menţine încă.” Claudia Goldin nu oferă soluţii, dar cercetările sale permit factorilor de decizie politică să abordeze problema înrădăcinată, a declarat Randi Hjalmarsson, membru al comitetului pentru acordarea premiului.

Goldin, care în 1990 a devenit prima femeie titulară la departamentul de economie de la Harvard, este doar a treia femeie care câştigă premiul Nobel pentru economie şi prima care îl câştigă singură, în loc să-l împartă. Ea a salutat decizia ca fiind „un premiu pentru idei mari şi pentru schimbare pe termen lung”.

„Există încă diferenţe mari între femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte ceea ce fac, modul în care sunt remuneraţi şi aşa mai departe. Şi întrebarea este, de ce se întâmplă asta? Şi despre asta este lucrarea.”

Cartea publicată de Goldin în 1990, „Înţelegerea decalajului de gen: o istorie economică a femeilor americane”, a fost o lucrare extrem de influentă care a examinat rădăcinile inegalităţii salariale în peste 200 de ani de istorie. Ea a continuat cu studii privind impactul pilulei contraceptive asupra carierei şi deciziilor de căsătorie ale femeilor, numele de familie ale femeilor după căsătorie ca indicator social şi motivele pentru care ponderea femeilor în rândul celor care studiază în facultăţi este mai mare.

Ea a spus, la o conferinţă de presă la Harvard, că femeile de-a lungul istoriei au fost adesea „ascunse şi necompensate”, deşi au făcut aceeaşi muncă pentru care au fost plătiţi bărbaţii.

Premiul Nobel pentru economie este ultimul din seria celor acordate anul acesta; câştigători au fost desemnaţi şi cercetătorii implicaţi în descoperirea vaccinului anti-COVID-19, un dramaturg norvegian, un activist iranian şi – pentru chimie – descoperirea şi sinteza punctelor cuantice.