♦ Lucrările de construcţii au crescut pe volum, la 11 luni din 2023, cu 12,5% ♦ Vremea caldă a ajutat sectorul care, în noiembrie, a crescut cu 2,6% faţă de octombrie ♦ În primele trei trimestre, construcţiile au contribuit cu 0,3% la creşterea economică de 1,4%, faţă de un minus de 0,6%, contribuţia industriei.

Industria a avut un recul puternic anul trecut, cu un minus de 5% la 11 luni (ultimele date publice), pe fondul tulburărilor încă mari din ţările occidentale cu care industria României are legături puternice – cu Germania în special – şi unde creşterea este slabă. Zona euro se aşteaptă la o creştere anemică şi anul acesta, în jur de 1%. Nici România nu a performat cine ştie ce anul trecut, un plus de 1,4% pe primele trei trimestre şi vom vedea, probabil, o creştere şi mai mică pe final de 2023 (datele vor fi publicate de INS la 14 februarie). Creşterea de anul trecut, chiar nemulţumitoare cum este, a venit dintr-un an agricol bun, dar şi din evoluţia bună a unui sector care nu înseamnă decât 6% din PIB, dar care merge, de la pandemie încoace, foarte bine: construcţiile.

Construcţiile au crescut la 11 luni din 2023 cu 12,5% şi au contribuit la avansul PIB din primele trei trimestre cu 0,3%. Agricultura a contribuit şi ea cu 0,3%, IT&C tot cu 0,3%, iar comerţul cu 0,2%. Industria a tras în jos: minus 0,6%.

Dar sectorul construcţiilor nu a mers cu toate motoarele pornite. Pe ansamblu, sectorul a crescut cu 12,5%. Dar, pe obiecte de construcţii, rezidenţialul a scăzut cu 7,5%, iar sectorul nerezidenţial (şcoli, spitale) a crescut cu doar 0,5%. În schimb, sectorul construcţiilor inginereşti (autostrăzi, poduri, viaducte, pasaje) a crescut spectaculos: plus 31,7%.

De aceea construcţiile inginereşti merită o atenţie aparte, chiar şi pentru că se văd – pasajul de la Doamna Ghica din Bucureşti se vede, lucrările de pe Centrura Bucureştiului drumul expres spre Râmnicu Vâlcea se văd şi ele cu ochiul liber. Se lucrează pe şosele şi pe autostrăzi într-un ritm mai evident şi mai solid decât în anii trecuţi, ceea ce înseamnă că sunt bani pentru ele.

De la integrarea în UE pâna la finalul anului trecut, România a primit de la UE 92 de miliarde de euro şi, scăzând contribuţia ei la bugetul Uniunii, a rămas cu un plus de 62,5 miliarde de euro. Anul trecut, România a primit de la UE 10,8 miliarde de euro şi a contribuit cu 2,8 miliarde de euro la bugetul Uniunii. A avut, deci, un sold pozitiv de 8 miliarde de euro. Care înseamnă 2,5% din PIB, adică în jur de 8% din ceea ce avem noi ca veniturile fiscale, care sunt la 27 % din PIB.

Aşa că fondurile UE au ajutat sectorul construcţiilor foarte mult. Banii de la UE sunt împrăştiaţi în toate părţile, dar sectorul construcţiilor inginereşti beneficiază de fonduri importante şi atunci, ceea ce părea că nu se va întâmpla niciodată începe să se întâmple.

Cum vremea a fost bună, construcţiile au rămas pe un plus solid la final de an 2023. În noiembrie faţă de octombrie, construcţiile inginereşti au crescut cu 6,1%, sectorul nerezidenţial cu 5,9% şi cel rezidenţial cu 2,8%.