Potrivit unui comunicat al CCR, Curtea a statuat că legea criticată nu contravine exigenţelor constituţionale impuse de respectarea principiului legalităţii în elaborarea actelor normative şi avizarea de către Consiliul Legislativ.

„Prin conţinutul său normativ, care vizează implementarea Registrului Unic al Transparenţei Intereselor (RUTI) la Parlament, ea nu contravine principiilor separaţiei puterilor în stat (art.1 alin.4) şi nici egalităţii în drepturi (art.16). De asemenea, ea nu încalcă cerinţele constituţionale privind calitatea legii (art.1 alin.5) şi nici caracterul oficial al limbii române (art.13) şi nu contravine dispoziţiilor din Constituţie privind rolul Parlamentului (art.61) şi mandatul reprezentativ al deputaţilor şi senatorilor (art.69)”, arată CCR.

Cu privire la criticile de neconstituţionalitate extrinsecă, care au privit respectarea normelor de tehnică legislativă în elaborarea expunerii de motive a propunerii legislative, a dispoziţiilor constituţionale privind avizul Consiliului Legislativ şi a procedurii de adoptare a legii Curtea a constatat, în esenţă, că modificările operate prin legea criticată se reflectă în conţinutul expunerii de motive, Consiliul Legislativ a comunicat avizul său favorabil, iar în forma legii au fost preluate unele observaţii cuprinse în aviz, iar aspectele privind încălcarea termenelor în procedura de adoptare a legii vizează aplicarea regulamentelor parlamentare, fără relevanţă constituţională, în timp ce dezbaterea liberă a soluţiilor legislative şi schimbul de idei în Parlament, ca bază a democraţiei, nu au fost afectate.

Cu privire la criticile de neconstituţionalitate intrinsecă, Curtea a constatat că statutul juridic specific al deputaţilor şi senatorilor nu justifică, per se, o diferenţă de tratament juridic în raport cu celelalte categorii de persoane cărora li se aplică regulile privind transparenţa în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice. De asemenea, confrom CCR, reglementarea RUTI la Parlament, sub forma unei platforme publice, accesibilă online, prin intermediul căreia deputaţii şi senatorii publică informaţii referitoare la întâlnirile dintre aceştia şi persoanele terţe, care îşi manifestă, din proprie iniţiativă, interesul pentru o iniţiativă legislativă aflată în procedura parlamentară, reflectă flexibilitate în redactarea unor norme suple, fără a afecta exigenţele constituţionale de claritate a legii şi caracterul oficial al limbii române.

„Stabilirea obligaţiilor deputaţilor şi senatorilor de a se înregistra în RUTI şi de a publica informaţii referitoare întâlnirile cu persoanele terţe în legătură cu o iniţiativă legislativă aflată în procedura parlamentară, nu alterează rolul fundamental al parlamentarilor de a fi în serviciul poporului, concretizat la nivelul legii criticate inclusiv prin instituirea obligaţiei menţinerii unui dialog deschis şi echitabil cu cetăţenii, respectiv cu persoanele terţe, pe problemele care îi interesează şi care rezultă din asumarea şi exercitarea mandatului de parlamentar”, se mai arată în comunicat.

Decizia este definitivă şi general obligatorie.