♦ Din peste 17.650 de MW instalaţi în unităţi de producţie a energiei, doar 5.500 MW funcţionau. Restul fie erau oprite din diferite motive tehnice, fie ar fi generat energie mai scumpă decât cea importată. Preţul este în corzi.

Potrivit datelor de pe Bursa de ener­gie OPCOM, azi media de preţ spot este de 356 lei/MWh (72,6 euro/MWh), cel mai mare ni­vel mediu atins de la începutul aces­tei luni, dublu faţă de cel de du­mi­nică de exemplu, zi cu un con­sum mai redus însă.

Escladarea pre­ţului la energie s-a accentuat după oprirea planificată a Unităţii 2 a centralei nucleare de la Cer­na­vodă, dar urmăreşte o ten­din­ţ­ă de scum­pire vizibilă încă de la în­ce­pu­tul anului. Astfel, tot datele din ra­poar­tele lunare ale OPCOM ara­tă că media preţului spot a lunii apri­lie, cea mai mare platformă de tran­­ziţionare de energie, a fost de 63 de euro pe MWh faţă de un ni­vel de 26 de euro în aprilie anul trecut.

Printre factorii care au generat această scumpire se numără evo­lu­ţia preţului certificatelor de emisii de CO2, dar şi accentuarea pro­filului de importator net de ener­gie al României, pe fondul unei uşoare redresări a consu­mului.

„Am fost notificaţi de fur­ni­zorul de energie că vom avea de su­por­tat o creştere a facturii de ener­gie de 20%“, spune Ovidiu Bu­că­taru, CFO, Grup Şerban Holding.

Grupul are peste 13.000 de hectare cultivate cu cereale şi oleaginoase, 400 de hectare dedicate legumiculturii, trei ferme de creştere a puilor şi cinci băcănii.

Specialiştii din piaţa energiei cred că lucrurile nu se vor schimba pe termen scurt, mai ales în contextul în care estimările privind evoluţia certificatelor de emisii indică o scumpire a acestora şi în continuare.

Mai mult, ceea ce experimentează acum piaţa de energie nu este o întâmplare, ci rezultatul unei lipse totale de investiţii în unităţi noi de producere, altele decât cele eoliene şi solare, şi acestea fără unităţi de stocare. Astfel, sectorul s-a vulnerabilizat, fiind lipsit de unităţi de back-up rapide de producere a energiei, la costuri avantajoase.

Potrivit datelor de la Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), anii 2019 şi 2020 au consolidat statutul României de importator de energie, în contextul în care în 2014-2016 România ducea masiv peste graniţe energie.

Dacă în 2010 consumul de energie era de 52 TWh, anul trecut acesta a fost de 53,5 TWh, iar anul acesta deja este marcat de o creştere a cererii pe fondul revenirii economiei după pandemia de COVID-19.

În acest interval, s-au întâmplat două fenomene majore care au remodelat peisajul energetic local.

Dacă în 2010 capacitatea netă a centralelor termo era de 9.571 MW, acum aceasta a ajuns la numai 5.660 MW. în 2010 România nu avea energie verde, dar acum ea este reprezentată prin 4.388 MW. Practic, ce a scăzut din cărbuni a fost înlocuit cu energie verde, dar acest lucru nu este suficient pentru a ţine becurile aprinse din cauza caracterului variabil al eolienelor şi solarelor.

Deşi gazul este văzut ca un combustibil ideal pentru tranziţia energetică a României, investiţiile în proiecte de producere a energiei pe gaz sau deblocarea lucrărilor din Marea Neagră bat pasul pe loc.