Bucureştiul oferă în prezent un randament brut anual de 6,2% pentru investiţia într-un apartament cu două camere, cel mai ridicat dintre cele nouă mari oraşe analizate de Storia.

♦ Cluj-Napoca coboară la un randament de doar 3,9%, în contextul în care preţurile locuinţelor sunt cu circa 50% mai mari decât în Capitală.

♦ În toate marile oraşe analizate, randamentele au scăzut în ultimul an, pe fondul creşterii accelerate a preţurilor locuinţelor, în timp ce chiriile au stagnat sau chiar au scăzut în unele pieţe.

Investiţiile în apartamente destinate închirierii continuă să fie atractive pentru români, însă diferenţele dintre marile oraşe sunt tot mai evidente. Dacă în urmă cu câţiva ani Cluj-Napoca era considerat unul dintre cele mai profitabile oraşe pentru proprietari, în prezent Bucureştiul oferă cea mai bună combinaţie între preţul de achiziţie şi nivelul chiriilor, ceea ce îl transformă în piaţa cu cea mai ridicată rentabilitate brută din România.

Potrivit unei analize realizate de Storia, un apartament cu două camere din Bucureşti generează un randament brut anual de 6,2%.

Calculul are la bază un preţ mediu de 2.201 euro/mp şi o suprafaţă de 52 mp, ceea ce înseamnă un cost de achiziţie de aproximativ 114.500 de euro. În acelaşi timp, chiria medie solicitată pentru o astfel de locuinţă a ajuns la 593 de euro pe lună, cel mai ridicat nivel dintre toate oraşele analizate.

"Poziţia de lider a Bucureştiului la acest capitol este justificată atât de preţurile de achiziţie mai mici decât în oraşe precum Cluj-Napoca sau Braşov, cât şi de faptul că proprietarii solicită cele mai mari chirii dintre cele nouă oraşe analizate. De altfel, în Capitală apartamentele se închiriază mai repede, inclusiv datorită cererii mari din partea studenţilor sau a angajaţilor din multinaţionale", explică Cătălina Ciorei, Senior Marketing Manager Storia & OLX Real Estate România.

După plata impozitului pe venitul din chirii, a contribuţiei CASS, a impozitului pe proprietate şi a asigurării obligatorii a locuinţei, proprietarul rămâne cu un venit net de aproximativ 499 de euro pe lună, potrivit calculelor Storia. Practic, aproximativ echivalentul unei chirii anuale ajunge către stat sub formă de taxe şi contribuţii.

Constanţa şi Iaşi completează podiumul celor mai profitabile pieţe rezidenţiale pentru investiţii. La Constanţa, randamentul brut ajunge la 5,4%, susţinut de o chirie medie de 500 de euro pentru un apartament evaluat la aproximativ 111.000 de euro, în timp ce Iaşiul oferă un randament de 5,3%, cu o chirie medie de 450 de euro şi un preţ de achiziţie de puţin peste 102.000 de euro. Braşov şi Timişoara înregistrează fiecare randamente de aproximativ 5%, în timp ce Craiova, Oradea şi Sibiu se situează între 4,5% şi 4,8%.

La polul opus se află Cluj-Napoca. Oraşul continuă să aibă una dintre cele mai dinamice pieţe rezidenţiale din ţară, însă preţurile foarte ridicate reduc semnificativ rentabilitatea investiţiilor. Cu un preţ mediu de aproximativ 3.300 euro/mp, un apartament cu două camere ajunge să coste peste 171.500 de euro, în timp ce chiria medie este de 560 de euro pe lună, a doua cea mai mare din România după Bucureşti. Astfel, randamentul brut anual se limitează la doar 3,9%, cel mai redus dintre toate oraşele analizate. După plata taxelor, proprietarul rămâne cu aproximativ 468 de euro pe lună, o sumă apropiată de cea obţinută în Capitală, însă raportată la un efort investiţional mult mai mare.

Analiza arată că rentabilitatea investiţiilor imobiliare s-a deteriorat în toate marile oraşe în ultimul an. Explicaţia este simplă: preţurile locuinţelor au continuat să crească într-un ritm mai rapid decât chiriile. În cele nouă oraşe analizate, apartamentele cu două camere s-au scumpit cu procente cuprinse între 6% şi 11%, în timp ce chiriile au crescut doar în Bucureşti, Timişoara şi Craiova, au stagnat în majoritatea celorlalte oraşe şi chiar au scăzut cu 3% în Cluj-Napoca. În aceste condiţii, randamentele brute au coborât cu până la 0,6 puncte procentuale comparativ cu iunie 2025.

Reprezentanţii Storia consideră însă că investiţiile rezidenţiale rămân atractive pe termen lung. Costurile fiscale sunt relativ reduse raportat la nivelul chiriilor, cererea de închiriere este susţinută de centrele universitare şi de migraţia către marile oraşe, iar tot mai multe persoane aleg să amâne achiziţia unei locuinţe din cauza contextului economic şi să rămână în chirie. În plus, o locuinţă cumpărată astăzi ca investiţie poate deveni în viitor locuinţa principală a copiilor, ceea ce oferă proprietarilor un beneficiu suplimentar dincolo de veniturile generate din chirii.