La 6 februarie, regatul saudit i-a gazduit la Mecca pe liderii miscarilor Hamas si Fatah, cele doua factiuni palestiniene rivale, intr-o intalnire despre care ambele parti au conchis ca ar putea fi premisa unui guvern de uniune nationala si a incetarii violentelor. Toamna trecuta oficiali sauditi de rang inalt s-au intalnit in secret cu lideri israelieni pentru a discuta posibilitatea de infiintare a unui stat palestinian.

In ultimele luni, Arabia Saudita s-a implicat mai vizibil in Irak, dar si in sustinerea guvernului libanez condus de suniti. Procesul se contureaza ca o contraofensiva in fata eforturilor Iranului de a se impune ca superputere regionala, potrivit diplomatilor si analistilor din regiune. Unii spun chiar ca recenta contributie a Arabiei Saudite la temperarea pretului petrolului are drept tinta subminarea economiei iraniene, desi oficialii de la Riad neaga o asemenea ipoteza.

"Ne-am dat seama ca trebuie sa ne trezim", spune un diplomat saudit de rang inalt care a dorit sa-si pastreze anonimatul. "Cineva a tras alarma: «Aveti grija, ceva se misca»." Schimbarea de atitudine de care vorbim s-a petrecut cu incurajarea administratiei Bush. Scopul ei este sa se ajunga la o alianta, sprijinita de americani, a statelor arabe sunite - incluzand aici Arabia Saudita, Iordania, Liban si Egipt - alaturi de o Palestina condusa de miscarea Fatah si de Israel. Aceasta miscare ar urma sa se opuna Iranului, Siriei si grupurilor radicale pe care acestea le sprijina.

Dar e posibil ca scopurile Riadului sa nu se suprapuna neaparat cu cele ale Casei Albe si sa complice situatia pentru americani. Efortul Arabiei Saudite a fost facut in colaborare cu aliatii ei traditionali din Golful Persic si Egipt si Iordania, dar reprezinta si o evolutie importanta de alta natura, intr-o regiune care traverseaza schimbari profunde. Aceste schimbari sunt legate de caderea lui Saddam Hussein si de transferul puterii de la musulmanii suniti la cei siiti in Irak, spun analistii. Dar sunt legate si de declinul treptat, inceput in urma cu multi ani, al influentei egiptene in zona si de esecul proiectului panarab, sustinut de Cairo, spun analistii si diplomatii.

"Sauditii au simtit ca rolul Iranului in regiune a crescut, in special in Irak, Palestina si Liban si ca Teheranul le submineaza lor pozitia in regiune", spune Muhammad al-Sakr, seful Comisiei de Afaceri Externe din parlamentul kuweitian. "De obicei, sauditii prefera sa faca manevre din spatele cortinei. Dar in ultima vreme au devenit remarcabil de activi", remarca al-Sakr.    

Arabia Saudita si-a asumat initiative publice si in trecut, inclusiv una in 2002, cand la o reuniune a Ligii Arabe a propus un acord de pace regional cu Israelul, in schimbul retragerii statului evreu in granitele lui din 1967. Dar Riadul prefera sa lucreze in tacere si in ultima vreme nu si-a asumat o asemenea pozitie publica.

"Aceasta nu este o pozitie de conducere aleasa, este una impusa", spune Gamal Abdel Gawad, expert la Centrul Ahram pentru Studii Politice si Strategice din Cairo. "Exista un vid de conducere in regiune si ei trebuie sa faca acum un pas inainte. Altfel il va face Iranul."

Statele Unite, care imping Arabia Saudita sa isi asume un astfel de rol, s-au alarmat din cauza influentei crescande a Iranului in Irak si Liban, ca si de faptul ca guvernul palestinian este condus de miscarea militanta Hamas. Dar cele doua tari, desi au scopuri care intr-o masura coincid, au viziuni diferite in privinta actorilor din fiecare conflict. Spre exemplu, in vreme ce administratia Bush vede conflictul din Irak ca pe unul intre aliati si teroristi, sauditii tind sa-l priveasca drept unul intre suniti si siiti - iar ei sunt in favoarea sunitilor, in vreme ce americanii sprijina guvernul condus de siiti. Si in vreme ce Arabia Saudita vrea sa indeparteze Hamas de influenta Iranului si sa-l treaca sub pulpana araba, Statele Unite considera Hamas o organizatie terorista.

E drept, si Washingtonul si Riadul cred ca o cale importanta de a bloca Iranul si de a calma multiplele conflicte din regiune este rezolvarea disputei israelo-palestiniene - sau cel putin impresia de a incerca aceasta rezolvare.

La suprafata, efortul Arabiei Saudite de a se pozitiona ca o contrapondere fata de Iran este o competitie intre principalele secte ale Islamului: siitii, condusi de Teheran, si sunitii, condusi de Riad. Iranul, care este persan, nu arab, este totusi singurul stat condus de figuri religioase siite. Arabia Saudita este locul de nastere a Islamului si regele sau isi trage legitimitatea din calitatea de Gardian al celor doua Sfinte Moschei din Mecca si Medina.

Regatul arab a fost acuzat ca alimenteaza tensiunile sectare, ca o modalitate de a atrage spre sine sprijinul popular acordat Iranului si interpusilor sai de genul organizatiei militante siite Hezbollah - o acuzatie pe care oficialitatile de aici o neaga, dar in sprijinul careia exista unele dovezi. Intr-un interviu din 27 ianuarie care a aparut in cotidianul saudit Al Seyassa, regele Abdullah a fost intrebat despre zvonurile larg raspandite cum ca siitii ar incerca sa-i converteasca pe suniti. Oficialii iranieni au tot respins asemenea relatari, ca pe o campanie de dezinformare care viza inflamarea tensiunilor sectare. "Urmarim aceasta chestiune si suntem constienti de prozelitismul siitilor si de punctul la care acesta a ajuns", a replicat regele. "Majoritatea nu-si vor abandona credinta. La urma urmei, decizia majoritatii musulmanilor este cea care conteaza. Alte credinte nu par in stare sa  prinda radacini in majoritatea sunita sau sa-i submineze autoritatea istorica."

Lasand la o parte conotatiile religioase, batalia se duce si pentru puterea politica, pentru interese nationale si pastrarea status-quo-ului. Riadul si aliatii sai vad cresterea Iranului si revigorarea siismului ca pe o amenintare la adresa propriei puteri si securitati. De altfel, ei si-au exprimat temerea cu privire la insistenta Iranului de a dezvolta un program nuclear, ca si fata de cresterea in popularitate a militiei libaneze siite Hezbollah. In interviul pentru Al Seyassa, regele i-a avertizat pe liderii iranieni "sa-si vada limitele".

Schimbarea de atitudine a Arabiei Saudite, spun multi de aici, dateaza de vara trecuta, cand Israelul nu a reusit sa zdrobeasca Hezbollahul in timpul celor 34 de zile de bombardament: rezistenta Hezbollah, vazuta ca un fel de brat armat al Iranului in Liban, i-a socat pe oficialii sauditi si pe cei din regiune.

Analistii sauditi spun ca un alt moment-cheie a venit dupa alegerile din Statele Unite de la jumatatea mandatului, cand republicanii au pierdut controlul asupra Senatului si a Camerei Reprezentantilor. Evenimentul a fost interpretat aici ca un semn ca in curand SUA si-ar putea retrage trupele din Irak, lasand locul liber pentru iranieni.

In ianuarie, regatul saudit a initiat convorbiri cu iranienii pentru a media impasul in crestere din Liban, unde Hezbollah s-a infruntat cu guvernul premierului Fuad Siniora intr-o disputa pe alocuri violenta. Regele Abdullah a organizat atunci o intalnire-surpriza cu liderii Hezbollah.

Regatul saudit a fost in ultimele luni gazda a numeroase intalniri ale liderilor suniti si siiti, dar si a asa-numitilor lideri musulmani moderati, posibil pentru a-si sublinia caracterul de custode al celor doua lacasuri sfinte ale Islamului. Si a decis, de asemenea, si ca va fi gazda urmatoarei intalniri a Ligii Arabe, care va avea astfel loc la Riad. Oficialitatile saudite au declarat ca spera ca la acea intalnire sa poata ameliora relatiile cu Siria, dupa ce presedintele sirian Bashar Assad i-a insultat, intr-un interviu de vara trecuta, pe regele saudit si pe presedintele egiptean Hosni Mubarak.

Daca ar fi asa, aceasta ar fi de natura sa irite SUA, care vrea izolarea Siriei pe viitor. Cresterea in vizibilitate a Arabiei Saudite, cu scopul de a contrabalansa ascensiunea Iranului, reflecta si realitati care, desi nu sunt noi, au fost puse in evidenta de crizele din regiune. In particular, oficialii si analistii arabi spun ca lumea araba nu exista pur si simplu ca o comunitate unificata de o agenda economica, politica si sociala si ca traditionalul centru de influenta de la Cairo s-a mutat in Golful bogat in petrol.

In recentul sau interviu, regele Abdullah a subliniat aceasta, deplangand esecul statelor arabe in a se uni, in vreme ce facea trimitere la eforturile Iranului de a exploata inabilitatea arabilor de a-si rezolva propriile probleme. "Avem nevoie ca natiunea sa-si unifice viziunile, deciziile si sa actioneze in comun cel putin pe temele majore, astfel incat sa nu lasam alte state sa se amestece in treburile noastre sau sa cautam ajutorul altor state pentru problemele noastre arabe, pe care ar trebui sa le rezolvam singuri", a spus Abdullah.

"Nu vrem ca o alta parte sa ne manipuleze telurile, sa profite de pe urma lor si sa capete putere de pe urma lor. Nu vrem ca o alta tara sa ne exploateze telurile ca sa-si consolideze pozitia in conflictele in care e implicata."