Aştepţi inflaţie? Atunci va fi inflaţie. Aşteptările inflaţioniste generează inflaţie, pentru că angajaţii, aşteptându-se în continuare la creşteri de preţuri, solicită măriri salariale. Măririle salariale, la rândul lor, creează inflaţie, pentru că stimulează consumul, arată teoria economică. Beata Javorcik, economista-şefă a Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), spune, într-un interviu în exclusivitate, că cei care au trecut prin hiperinflaţie nu uită şi tind să se aştepte la inflaţia mare. Cât de complicată este ieşirea din spirala inflaţionistă pentru România, care a văzut inflaţie şi de 300% în anii '90?

În economiile emergente, inflaţia poate fi mai greu de îmblânzit decât în economiile avansate. Amintiţi-vă de hiperinflaţia din anii '90. Cercetările academice arată că dacă întâmpini o inflaţie de 10%, se uită. Dar dacă întâmpini o hiperinflaţie de-a lungul vieţii, această amintire rămâne”, a spus  Beata Javorcik, economista-şefă a Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). Originară din Polonia, ea aminteşte că în România anilor '90, cel puţin în prima parte a decadei, inflaţia putea fi să urce şi la 300% în anumite luni, ceva ce astăzi pare de neimaginat. Abia în 1997 Banca Naţională a României a redus inflaţia la o rată anuală de „numai” 41%, după ce, în 1997, rata anuală a inflaţiei a fost de 151%. O astfel de „traumă” colectivă, cum este hiperinflaţia, explică Beata Javorcik, ajustează aşteptările consumatorilor. Astfel, aşteptările inflaţioniste cresc mult mai mult într-o ţară ca România şi generează inflaţie la rândul lor. „Deci, asta înseamnă că oamenii ar putea avea mai multe şanse să-şi ajusteze aşteptările inflaţioniste. Şi odată ce aşteptările inflaţioniste sunt decuplate de ţintele băncii centrale, este mult mai greu să reduci inflaţia”, spune ea, în interviu, acordat cu ocazia unei vizite în România pentru o conferinţă organizată de BERD şi de Camera de Comerţ Română pentru Diversitate (Romanian Diversity Chamber of Commerce), o organizaţie nonprofit fondată de casa de avocatură Dentons, împreună cu mai multe companii care sunt prezente în România.

În cadrul interviului, Beata Javorcik a vorbit despre spirala inflaţionistă din România şi din regiune, despre implicaţiile sociale şi economice ale războiului din Ucraina, dar şi despre reconstrucţia Ucrainei de după război şi despre evoluţia economiei României. Ea a fost numită economistă-şefă a Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare în 2019 pentru un mandat de trei ani, iar în vara aceasta a primit încă un mandat. Doctor în economie la prestigioasa universitate americană Yale, în prezent deţine un post de profesor titular la catedra de economie a Universităţii Oxford, activitate pe care a suspendat-o pe perioada exercitării funcţiei la BERD. Pieţele emergente sunt afectate mai puternic de inflaţie decât economiile avansate şi din alte motive, spune ea. Pentru că oamenii sunt mai săraci, ei cheltuiesc o parte mai mare din veniturile lor pentru nevoi precum încălzirea caselor şi hrană. În Germania, o gospodărie medie cheltuieşte 7% din buget pe plăţile de utilităţi. În România, 25%. „Cum ar trebui să fie creionate politicile legate de această provocare a oamenilor care nu au suficienţi bani pentru a plăti încălzirea sau pentru a-şi plăti creditele? Abordarea corectă este legată de transferuri către gospodăriile mai sărace. Ceea ce vedeţi că se întâmplă, în schimb, este că guvernele iau măsuri generale. Deci scazi taxele la alimente, TVA-ul la combustibil”. Soluţia este protecţia socială, explică ea, dar pentru cei care au nevoie. Pentru că prin măsuri generale, beneficiind toată lumea de acestea, doar se generează mai multă inflaţie. „Protecţie socială. Aceasta este calea. Dar, în schimb, ceea ce vedem în multe ţări, este că guvernele ajută pe toată lumea, reduc taxele. Şi asta înseamnă că nu facem niciun progres, pentru că şi mediile mai bogate beneficiază.” Despre criza economică în România şi în Europa Centrală şi de Est (ECE), Beata Javorcik spune că, pe datele actuale, nu se pune problema, dar situaţia este foarte complicată. Mai mult, dacă războiul va continua şi dacă Rusia sistează livrările de gaze către Europa, toată recuperarea economică de după pandemie se va evapora. „Cred că ţările din regiune se confruntă cu consecinţe mari din cauza războiului. Şi aş numi-o o situaţie economică foarte provocatoare, ştiţi, foarte provocatoare.  Deci, dacă războiul va continua mai mult şi dacă livrările de gaze naturale către Europa sunt întrerupte, atunci ne-am aştepta să vedem ca redresarea post-COVID să fie eliminată.”

Cum se prezintă România în faţa acestor provocări? Care sunt breşele din economie? Calitatea instituţiilor şi deficitul de cont curent, răspunde economista-şefă a BERD. „Unul dintre punctele slabe este guvernarea, deci calitatea instituţiilor. Acum vedem asta în toate ţările post-comuniste. Un punct de presiune în România este balanţa externă. Deficitul de cont curent, care este foarte mare.” Există şi oportunităţi pentru economia românească, iar cea mai importantă este apartenenţa la Uniunea Europeană: „Apartenenţa la UE este cea care oferă stimulente pentru efectuarea reformelor. Dacă aveţi o ancoră externă care poate da direcţie reformei, este mult mai uşor să o implementaţi.” De asemenea, adaugă ea, şi relocarea lanţurilor de producţie dinspre Asia spre Europa este o oportunitate pentru România. Această tendinţă a început după ce pandemia a arătat că producţia prea departe de piaţa de desfacere este o vulnerabilitate, iar companiile vor să aducă producţia mai aproape de Europa de Vest. Cu această ocazie, România, dar şi alţi competitori regionali ca Polonia sau Ungaria, este pe lista investitorilor. „Pentru a beneficia de această oportunitate, trebuie să creaţi un mediu care să promoveze, care să faciliteze investiţiile firmelor. Trebuie să stimulaţi firmele să investească, astfel încât să îşi dezvolte capacitatea de a produce. Acest lucru poate fi realizat de investitorii autohtoni. Dar este importantă şi atragerea investiţiilor străine directe, pur şi simplu pentru că firmele multinaţionale au reţele de distribuţie.” Ce poate face România astfel încât să beneficieze la un nivel optim de aceste tendinţe? Lipsa corupţiei, infrastructura bună şi buna funcţionare a serviciilor publice sunt ingredientele cheie, este de părere Javorcik. „Şi acum situaţia actuală adaugă încă una, care este accesul la energie regenerabilă. Cred că Europa se angajează în planurile sale ambiţioase de a se decarboniza. Accesul la energie regenerabilă va deveni un avantaj competitiv.”

Reconstrucţia Ucrainei după război

„BERD operează în Ucraina de 30 de ani. Am fost cel mai mare investitor instituţional. Am investit aproximativ un miliard de dolari pe an şi cea mai mare parte din aceştia, 70% , au fost direcţionaţi către sectorul privat. Sperăm să jucăm un rol central în reconstrucţia Ucrainei”, spune Beata Javorcik, întrebată despre cum se va implica BERD în reconstrucţia Ucrainei după război.BERD este într-o poziţie foarte bună pentru a ajuta Ucraina, continuă ea, având în vedere experienţa mare pe care o are instituţia în finanţarea economiei private. „De asemenea, acordăm multe împrumuturi pentru promovarea tranziţiei verzi. Deci suntem bine poziţionaţi să ajutăm Ucraina, să ajutăm Ucraina postbelică să se angajeze într-o tranziţie verde.” Ucraina este devastată economic în acest moment şi dimensiunea exactă a dezastrului încă nu se cunoaşte. Cu toate acestea, există indicii şi cel mai bun peste consumul industrial de energie electrică, care a scăzut substanţial. „Au avut loc lupte militare, la un moment dat, pe teritoriul care a generat 60% din PIB-ul Ucrainei în 2019. Aşa că asta vă da deja o idee despre  cât de mult a tulburat războiul economia. Înţeleg că între 30 şi 50% dintre firme au redus sau oprit consumul de energie electrică, care este un bun indicator al activităţii economice.” De asemenea, 10% dintre locuitori au migrat din ţară, iar 15% sunt deplasaţi intern: este o mare perturbare. Ne aşteptăm ca economia să scadă cu 30% în acest an.” Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) este o instituţie financiară fondată în 1991 şi este deţinută de 71 de ţări şi de Uniunea Europeană şi Banca Europeană de Investiţii (BEI). Deşi este o bancă deţinută de actori guvernamentali, segmentul principal pentru care BERD acordă împrumuturi este reprezentat de sectorul privat.