Real estate. Real talk.

5 întrebări pentru Matei Sumbasacu, structurist şi fondator al Asociaţiei pentru Reducerea Riscului Seismic Re:Rise

29 apr 2022

Cea mai recentă ediţie a webinarului Real Estate. Real Talk, realizat de Storia.ro în parteneriat cu Business MAGAZIN, a fost o ediţie specială în care am vorbit despre cutremurul care a zguduit România în anul 1977 şi despre cele mai răspândite mituri referitoare la acest fenomen în rândul românilor. Subiectul a atras atenţia publicului webinarului, care şi-a exprimat curiozităţile referitoare la cutremur şi, mai ales, la protejarea în situaţia unui eveniment similar. Iată răspunsurile pentru cinci dintre întrebările lor:

1.     Bloc de 4 etaje sau de 8?

După 1978, proiectarea clădirilor a început să ia în considerare faptul că cutremurele noastre tind să afecteze cu precădere clădiri mai înalte (între 6 şi 12 etaje). Dacă ar fi să aleg între un apartament într-un bloc de opt etaje şi unul într-un bloc de patru, aş alege o locuinţă într-un bloc de patru etaje pentru că ştiu că sunt mai ferite de genul acesta de cutremure. 

2.     Câte clădiri vulnerabile există în Bucureşti?

În prezent, există foarte multe clădiri pentru care ştim că riscul este la fel de mare precum la cele din clasa I de risc seismic, dar care nu au bulină, fiindcă sunt incluse în aşa-numitele categorii de urgenţă, aflate în listele de pe site-ul Primăriei şi clasificate în baza unor criterii mai vechi: „În acele categorii de urgenţă găsim clădiri care au fost expertizate în anii ‘90 după alte standarde şi alte metode de clasificare a vulnerabilităţii şi au fost găsite ca fiind foarte vulnerabile, iar după 1997 s-a schimbat sistemul de clasificare”. 

Pe listele din Bucureşti se află aproximativ 1.500 de clădiri înscrise în categoriile de urgenţă, clădiri care la reexpertizare (care este obligatorie pentru acele clădiri) ar intra, foarte probabil, în clasa I de risc seismic. Aşadar, când vorbim despre faptul că o clădire nu are bulină trebuie să analizăm dacă respectiva clădire apare pe lista categoriilor de urgenţă (situaţie ce înseamnă că ar putea fi inclusă în clasa I de risc seismic),  dacă ar merita bulină, o aşteaptă sau este înscrisă în clasa a II-a de risc seismic. 

3.     Unde ne adăpostim în caz de cutremur?

Recomandările sunt să ne adăpostim sub o masă solidă, în primul rând - în cazul în care se dărâmă lucruri pe lângă noi sau pe noi, să ne ferim capul. Din păcate, din ce în ce mai puţine mese sunt solide. Dacă avem un astfel de obiect este bine să îl folosim sau, o alternativă ar fi să stăm ghemuiţi lângă un perete interior. 

Adăpostirea sub tocul uşii este bună dacă acea clădire nu pică. De multe ori, oamenii sunt răniţi sau chiar îşi pierd viaţa fiindcă le pică ceva în cap în cazul unui cutremur. Poate fi  un corp de mobilier care nu a fost ancorat - asta ar trebui să facă toată lumea, să ancoreze obiectele de mobilier, astfel încât să nu se răstoarne peste ei în caz de cutremur -, sau poate să pice tencuiala din tavan ori o lustră. 

Sub tocul uşii este într-adevăr minimizat acest risc; dar, dacă clădirea se prăbuşeşte, modul în care se produce colapsul începe cu grinzile - nu ar trebui să se rupă elemente verticale (pereţi, stâlpi), ci cele orizontale (grinzile). Tocul uşii, de obicei, este sub o grindă - dacă clădirea începe să pice, nu am fi în cel mai bun loc.

4.     La ce folosesc adăposturile tip „ALA”?

Adăposturile ALA nu sunt adăposturi antiatomice, abrevierea „ALA” vine de la „apărare locală antiaeriană” - practic acestea sunt o rămăşiţă din era Războiului Rece, de când datează prevederile legale care ne cer să le construim, dintr-o perioadă pe care, în mod incredibil, am început să o retrăim, în care ne era teamă de bombardamente împotriva populaţiei civile. Aceste adăposturi sunt amenajate şi în subsolurile blocurilor, se amenajează şi în cazul clădirilor noi - clădirile de birouri au cam toate adăposturi ALA la subsol. Ele sunt destinate adăpostirii populaţiei în caz de atac armat şi nu pentru adăpostire în caz de cutremur. Un astfel de adăpost ar trebui să fie la subsol, lângă un perete perimetral, ar trebui să aibă o ieşire tip „gură de lup” - adică o ieşire printr-un tunel care să ne scoată în afara ariei de dărâmături a blocurilor - dacă cineva vine şi totuşi bombardează blocul nostru şi el pică, ar trebui să avem un tunel în afara acestei arii de dărâmături. Din păcate, atât în cazul clădirilor vechi, cât şi în cazul celor noi, aceste încăperi nu sunt bine întreţinute fiindcă sarcina întreţinerii lor este în responsabilitatea proprietarilor şi a fost greşit înţeleasă. 

5.     La cine apelăm în caz de cutremur?

Comunitatea este foarte importantă în caz de cutremur. Acolo unde există un simţ al comunităţii mai dezvoltat, unde vecinilor le pasă unul de altul, acolo sunt şanse mai mari de reuşită - o comunitate coezivă este o comunitate rezilientă. De fapt, acesta nu este un lucru nou şi nu ar trebui să surprindă pe nimeni că, în caz de cutremur, viaţa noastră depinde de vecinii noştri şi măsura în care ne înţelegem cu ei - dacă le pasă de noi, după un cutremur, comunitatea este prima care intervine - cei care ne vor scoate de sub dărâmături sunt vecinii noştri - trebuie să vorbim deschis cu vecinii noştri despre consolidări, de pildă. 

Citiţi mai multe despre cum să identificaţi vulnerabilităţile unei clădiri în caz de cutremur, precum şi despre miturile seismice răspândite în rândul românilor, în celelalte articole rezultate în urma webinarului Real Estate. Real Talk by Storia.ro, care l-a avut ca invitat pe Matei Sumbasacu, structurist şi fondator al Asociaţiei pentru Reducerea Riscului Seismic Re:Rise. 

Storia.ro e platforma de imobiliare cu cele mai multe anunţuri din piaţă – peste 200.000. Lansată de OLX, aceasta primeşte peste 5 milioane de vizite lunar, putând fi accesată atât de pe desktop, cât şi prin aplicaţiile de iOS şi Android. Prin adăugarea KIWI Finance în portofoliul OLX Group, utilizatorii Storia.ro pot beneficia gratuit de serviciile profesioniştilor pentru a identifica cea mai bună soluţie de credit ipotecar şi nu numai.

 

 

 

 

 

O campanie Business Magazin si   

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.