Am lucrat multa vreme la diverse reviste specializate pe IT si, in mod firesc, am fost bombardat cu publicitate. Chiar daca ceream explicit unei companii detalii tehnice despre un produs sau o tehnologie, ma alegeam cu o mapa cu pliante frumos colorate in care discursul de marketing ascundea cu dibacie orice fel de "asperitati" tehnice. Toate isi gaseau firesc drumul spre reciclare. Si totusi, pastrez inca un material publicitar pe care l-am primit acum vreo zece ani: o jucarie. Mai precis un mic joc de perspicacitate, in care niste piese de lemn (apreciez asta: lemn) trebuiau asezate intr-un anume fel (mini sudoku). Era simpatic, prietenos si - fara sa spuna nimic despre cat de minunate sunt produsele firmei respective - avea un subtil efect de ordin psihologic, in orice caz mult mai "angajant" decat limbajul de plastic din pliantele frumos colorate.

Cam aceasta este si ideea care sta in spatele platformei de publicitate mobila iAd, anuntata de Apple luna trecuta (si destul de neglijata de presa, atrasa mult mai mult de isteria iPad). In principiu, reclamele vor fi de fapt un fel de mini-aplicatii integrate in aplicatiile propriu-zise si este important de subliniat ca acestea nu vor intrerupe aplicatia, ci pot chiar rula impreuna cu aceasta - adica multitasking. De exemplu, intr-o aplicatie de mica contabilitate pentru iPad, o firma de consultanta poate adauga un mic calculator care poarta sigla si eventual un mic mesaj publicitar. In cadrul prezentarii platformei, Steve Jobs a exemplificat cu o reclama pentru "Toy Story 3", care avea un mic joc integrat, si o reclama a firmei Nike, in care utilizatorul putea naviga prin istoria produselor firmei. Sistemul va fi disponibil in vara aceasta pentru iPhone si iPod Touch si probabil in toamna pentru iPad. Dezvoltatorii vor dispune de un API (interfata de programare) specializata pentru iAd si de o schema de plata in care Apple vinde si gazduieste reclamele iar dezvoltatorul primeste 40% din veniturile generate. Este interesat de notat ca aceste mini-aplicatii vor avea acces la sistemul de localizare si la accelerometru, ceea ce deschide calea pentru publicitatea "ultra-locala", bazata pe locul unde se gaseste utilizatorul la un moment dat si de viteza cu care se misca - adica contextualizare prin zona de proximitate (diferita daca utilizatorul merge cu masina sau e pedestru).

Noua platforma de publicitate nu a fost chiar o surpriza, pentru ca nu cu mult timp in urma Apple cumparase o firma numita Quattro Wireless, specializata tocmai pe publicitate pe platforme mobile - desi cateva brevete depuse de Apple in ultimul timp sugereaza ca ideea era coapta inainte de a cumpara pe Quattro. Insa mai important mi se pare faptul ca analistii de la Forbes apreciaza ca iAd va aduce un plus de 8% la cotatia Apple, in vreme ce mult mai rasunatorul iPad va contribui doar cu patru procente. In fine, se poate consemna ca odata cu lansarea iAd, Apple intra intr-un conflict deschis cu fostul aliat Google. Daca pana acum tensiunea era mocnita si pornea de la concurenta pe piata smartphone, de data aceasta Apple atenteaza la domeniul care este vital pentru Google. Asadar, daca pana de curand aveam de-a face cu un razboi impotriva lui Microsoft dus de Google, cu ajutor mai mult sau mai putin discret de la Apple, acum avem un conflict care descrie un triunghi (aproape) perfect echilibrat.

Nici Google nu neglijeaza publicitatea in zona mobila, insa filozofia de la care pleaca este diferita. In vreme ce Jobs considera ca atractia pe smartphones si tablete o reprezinta aplicatiile si, in consecinta, acolo este locul reclamelor, Google crede ca utilizatorii vor fi interesati mai degraba de web si vor ajunge inevitabil la serviciile Google, dintre care cele mai multe - in frunte cu motorul de cautare - se bazeaza pe publicitate contextuala. Pentru zona ramasa descoperita (restul web-ului si aplicatiile locale) Google a cumparat cu 750 de milioane firma AdMob, care va insera reclame oriunde se va putea. In vreme ce Apple vrea sa controleze fiecare element al platformei sale, Google mizeaza pe deschidere si ataca pe mai multe fronturi simultan. Codec-ul video VP8 nu doar ca a fost pus in regim open source, dar a fost si adoptat de Mozilla, Opera si Adobe, care au format coalitia WebM Project, numita neoficial "toti in afara de H.264" (adica Apple). In plus, Android 2.2 ruleaza Flash, Google Wave a devenit public, Chrome OS va fi lansat in vara, iar un magazin online numit Chrome Web Store va furniza aplicatiile care va trebui sa-i asigure succesul.