Se spune ca rajahul Balhait i-a cerut inteleptului brahman Sissa sa conceapa un joc in care sa prevaleze puterea mintii si nu norocul. Mai mult, dorea sa dezvolte intelectul si sa aiba valente educative. Sissa a inventat un joc in care diferite piese trebuiau mutate pe o tabla patrata formata din 64 de carouri si este evident ca era vorba de un precursor al sahului. Incantat, rajahul l-a indemnat pe brahman sa-si ceara rasplata, iar Sissa a asezat un bob de grau pe primul patrat, doua pe al doilea, patru pe al treilea... si i-a cerut regelui sa completeze cele 64 de patrate dubland mereu numarul boabelor. Impresionat de modestia inteleptului, rajahul nu a realizat ca se aduna astfel o cantitate de grau fabuloasa. De fapt, de peste 100 de ori mai mare decat productia mondiala de grau din zilele noastre. Este poate prima relatare care descrie cresterea exponentiala.

 

In aprilie 2005, firma Intel a facut pe eBay o oferta de 10.000 de dolari pentru un exemplar al editiei din 19 aprilie 1965 a revistei Electronics Magazine. Se vede usor ca oferta vine la 40 de ani dupa aparitie, iar suma oferita spune ca in acel numar al defunctei reviste se afla ceva important. Este vorba despre un articol in care autorul - Gordon Moore, unul dintre co-fondatorii firmei Intel - facea observatia ca numarul de tranzistori din circuitele integrate tinde sa se dubleze in fiecare an. Zece ani mai tarziu, pe baza datelor retrospective, Moore si-a revizuit observatia: la doi ani complexitatea se dubleaza - formula care s-a consacrat ca “Legea lui Moore”. Un corolar spune ca performantele tehnicii de calcul se dubleaza si ele la 18 luni, iar observatii asemanatoare s-au facut si privind capacitatea discurilor, memoria si la multe altele. Toate se dubleaza la intervale scurte, deci cresterea este exponentiala in ansamblu. Intrebarea este cand se va opri aceasta crestere si, mai ales, daca se va opri vreodata.

 

Opinia comuna este ca aceasta crestere nebuna trebuie sa se opreasca, pentru ca se va ajunge la dimensiuni sub-atomice. Insa exista si unii care afirma ca aceasta crestere este imposibil de oprit, pentru ca intreaga evolutie a fost una exponentiala. Oamenii, ajutati de masini tot mai inteligente, vor gasi noi tehnologii, iar masinile vor deveni din ce in ce mai puternice, pana cand se vor produce efecte asupra umanitatii pe care astazi nici nu le putem imagina. La un moment dat, omul biologic nu va mai putea face fata unei lumi hiper-tehnologizate fara sa-si schimbe, intr-un fel sau altul, natura. Futurologii numesc acest prag “Singularitatea tehnologica”.

 

Termenul a fost introdus in matematici in 1982, de catre Vernor Vinge, pentru a desemna un punct din spatiu sau timp dincolo de care modelele curente ale realitatii nu mai sunt valide. Se pare insa ca John von Neumann a folosit pentru prima data termenul “singularitate” pentru a descrie dezvoltarea accelerata a tehnologiilor. Desigur, autorii de SF au trecut demult pragul, insa in lumea reala sunt putini sustinatori ai acestei viziuni.

 

Unul dintre acestia este Ray Kurzweil, un celebru inventator, antreprenor si, desigur, futurolog. Inca din titlul ultimei sale carti (aparuta in urma cu cateva luni), ne anunta ca “Singularitatea e aproape”, iar subtitlul “Cand oamenii transcend biologia” face trimitere la o alta carte a sa (“The Age of Spiritual Machines” - 1999).

 

Kurzweil este un pionier al inteligentei artificiale in domenii precum recunoasterea optica a caracterelor sau sinteza vocala si crede cu tarie ca momentul cand computerele vor depasi puterea mintii omenesti se apropie, iar nanotehnologia si genetica se vor alatura pentru a contribui la o inevitabila, in opinia sa, simbioza intre om si masina. Kurzweil reia in aceasta carte “Legea rezultatelor accelerate” (“The Law of Accelerating Returns”) pe care a enuntat-o intr-un eseu din 2001 ca o extensie a legii lui Moore si o aplica pentru a prezice pasii pe care omenirea ii mai are de facut. Insa inainte de toate omenirea trebuie sa-si doreasca sa treaca pragul Singularitatii.

 

Probabil ca Kurzweil este cel mai radical dintre tehno-optimisti. In opinia sa, pana in 2020 computerele vor egala in putere creierul uman, iar in decada urmatoare computere sub 100 nm vor echipa nano-roboti care ne vor scana si chiar repara organismul la nivel celular. Pe la 2030 “incarcarea mintii” devine posibila pentru ca zece ani mai tarziu organele sa ne fie inlocuite de implanturi cibernetice. Vom fi cyborgi, dar aproape nemuritori. In 2045, Singularitatea.