Oana-Martha Igrişan este director de comunicare al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).

Tehnologia este palpabilă, beneficiile unui smart TV sunt numeroase şi sunt o bucurie pentru orice utilizator, telefonul 4G este mai bun decât 3G, iar tableta este un upgrade la care mulţi nu ne gândeam, dar de care suntem convinşi că avem acum nevoie.

Din păcate, inovaţia în medicină nu este considerată atât de palpabilă, dar lipsa ei este resimţită mai ales de unii pacienţii pentru care, de multe ori, tratamentele inovatoare reprezintă singura şansă de viaţă.

Şi totuşi cum este posibilă inovaţia în medicină? Producătorii de medicamente investesc aproximativ 1 mld. de Euro într-un proces care durează peste 10 ani şi care începe prin identificarea unei molecule din peste 5000 cercetate, care poate avea potenţial de a se transforma în medicament. Acest proces se poate finaliza, sau nu, prin descoperirea unui tratament nou pentru o anumită afecţiune. Tratamentul descoperit trece prin numeroase studii clinice, este supus aprobării organismelor internaţionale, europene şi naţionale şi astfel ajunge la pacient.

Medicamentele inovatoare au proprietatea unică de a aduce îmbunătăţiri considerabile vieţii unui pacient. Sunt tratamente mai eficiente, cu mai puţine efecte adverse, care, odată administrate, presupun o perioadă mai scurtă de spitalizare şi ulterior de recuperare. Este important pentru pacienţi să beneficieze de cele mai noi tratamente, este important să ştie că în cazul în care se vor îmbolnăvi vor avea la îndemână toate mijloacele pentru a se trata şi chiar a se vindeca.

Din păcate, pacienţii români deocamdată nu au această siguranţă. Pentru ca un medicament inovator să fie accesibil pacienţilor este necesar ca acesta să fie introdus pe lista medicamentelor compensate şi gratuite. În România, ultima actualizare a listei a avut loc în anul 2008 cu molecule propuse la nivelul anului 2007. Au trecut de atunci 6 ani, timp în care pacienţii români nu au putut beneficia de tratamente inovatoare, la acelaşi nivel cu ceilalţi pacienţi europeni. Pacienţii români au nevoie de medicamente inovatoare compensate, iar autorităţile dau semne că răspund acestei nevoi şi promit că în curând cele peste 80 de molecule de ultimă generaţie care sunt pe lista vor fi accesibile pacienţilor.

Este important ca această actualizare să se facă periodic, căci progresele la nivel mondial au atins deja cifre record. În anul 2012, numai la nivelul SUA au fost aprobate 43 de noi terapii, cel mai mare număr înregistrat în ultimul deceniu. De asemenea, în continuare sunt în cercetare şi dezvoltare în SUA peste 5000 de terapii, dintre care 3000 sunt destinate bolnavilor de cancer, 750 de terapii noi au potenţial de a trata varii forme ale infecţiilor, 610 sunt dezvoltate pentru domeniul neurologiei şi peste 450 sunt destinate bolilor cardiovasculare. Deci medicamente salvatoare de vieţi există, trebuie doar ca acestea să devină accesibile şi pacienţilor români, cu atât mai mult cu cât chiar producătorii de medicamente vor acoperi costurile aferente deschiderii listei prin taxa clawback.

Actualizarea listei medicamentelor compensate şi accesul pacienţilor la tratamente inovatoare trebuie privite în contextul actual al sistemului de sănătate românesc. În continuare putem vorbi de un sistem subfinanţat, cu 4,4% din PIB alocat sănătăţii România aflându-se printre ultimele ţări la nivel european. De asemenea, în ceea ce priveşte taxa clawback producătorii şi autorităţile discută despre nevoia unui mecanism sustenabil care să fie în favoarea tuturor părţilor implicate.

Luând în considerare toate acestea se naşte o întrebare. Se va alinia sistemul de sănătate românesc la cel european? Vor avea şi pacienţii români acces la aceleaşi terapii inovatoare ca pacienţii europeni şi în acelaşi timp atât de scurt? Speranţa noastră este că da, mai ales că autorităţile discută despre o reformă globală în sănătate ale cărei obiective vizează creşterea eficienţei investiţiilor în domeniul sănătăţii, sporirea eficienţei serviciilor medicale şi îmbunătăţirea rezultatelor finale ale sistemului de sănătate. Astfel şi pacienţii români, treptat vor ajunge să se bucure şi de inovaţia în medicină, nu doar de cea tehnologică.