Cred că dacă îl întrebi pe premier sau pe ministrul economiei, indiferent cine a ocupat această poziţie, cine sunt cei mai mari 100 sau 500 de angajatori sau exportatori le va trebui cel puţin o oră să găsească răspunsul. Cine sunt cele mai mari 1.000 de companii din România după cifra de afaceri, profit sau taxe la stat. Aceste liste, sigur nu se găsesc pe biroul lor sau în calculator. Şi nu se găsesc în niciun program de guvernare, pentru că aceste programe sunt nişte propoziţii aruncate de-a valma. Cu cât mai multe sunt liniuţele din dreptul domeniilor, cu atât este mai consistent programul de guvernare. Dar şi mai multă maculatură. Toţi politicienii propun îmbunătăţirea mediului de afaceri din birouri fără să stea prea mult de vorbă cu cei care se confruntă zi de zi cu mediul de afaceri.

Când întrebi Ministerul Finanţelor despre principalii indicatori macroeconomici luaţi în considerare, în Legea Bugetului, auzim cum exporturile vor creşte cu 10-15%. Aşa din pix. Pentru că sigur Ministerul Finanţelor sau Comisia Naţională de Prognoză nu a stat de vorbă cu principalii 100 de exportatori să vadă mai întâi ce îşi trec ei în buget.

Dacă vrei să faci câţiva poli industriali, aşa cum propune fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, unde statul să aloce 500 de milioane de euro pe an, trebuie să ştii încotro se duc cele mai mari companii, care ar putea fi sectoarele şi subsectoarele unde să vină investiţii. În auto, energie, petrochimie, IT, confecţii, sănătate? Unde? Unde are România un avantaj competitiv? Niciun partid care vrea să guverneze nu ştie cu toate că au cohorte de membri şi specialişti, că aşa sunt prezentaţi.

Dacă Victor Ponta, alături de Vasile Blaga şi cu specialiştii lor Adriean Videanu sau Mihai Voicu (în caz că nu ştiţi, este ministrul actual responsabil cu dezvoltarea mediului de afaceri) s-ar duce în Paşcani şi nu s-ar înjura la televizor, poate ar afla de la Doina Cepalis, care trebuie să plătească lunar 1.200 de angajaţi în cea mai săracă zonă a ţării, ce ar trebui să facă pentru economia reală, nu cea văzută de sus de la Palatul Victoria, astfel încât companiile şi patronii să angajeze mai mulţi oameni.

Dacă politicienii s-ar duce la Mircea Tudor, de la MB Telecom, poate ar afla ce trebuie să facă pentru cercetarea românească astfel încât să nu se mai aloce zeci de milioane de euro pe an pe proiecte utopice şi depăşite de timp care ulterior zac în sertarele institutelor de cercetare aflate în proprietatea statului.

Producătorul auto german Volkswagen a anunţat acum două săptămâni cel mai mare plan de investiţii din istoria grupului, pentru a deveni numărul unu mondial. 50 de miliarde de euro va aloca Volkswagen pentru extinderea capacităţilor de producţie că să depăşească Toyota. Din aceşti 50 de miliarde, dacă România ar lua măcar 100 de milioane de euro, tot ar fi ceva. Dar niciun politician care vrea să conducă ţara sau aspiră la un fotoliu de ministru nu s-a gândit la acest lucru.

În schimb, pe toate afişele electorale găsim numai: Vom majora pensiile, vom majora salariile bugetarilor, vom aloca procente mai multe din PIB pentru educaţie şi sănătate, vom face creşe, grădiniţe şi şcoli etc. Dar toate aceste lucruri nu se fac din sloganuri. Pentru a putea majora salariile medicilor sau ale profesorilor ar trebui ca economia privată şi de stat să producă mai mulţi bani sau cei aflaţi la putere să fure mai puţin.

Pentru ca economia să producă mai mult ca acum ar trebui să ştii ce să faci concret de la 1 ianuarie: unde sunt polii industriali, la ce mari companii din lume să stai în audienţă ca să vină cu investiţii în România, la cine să întinzi covoare roşii, în ce domenii să dai facilităţi astfel încât cei de acolo sa angajeze oameni nu cu salariul mediu pe economie, ce drumuri să faci mai repede, nu să arunci miliarde de euro pe autostrăzi care nu sunt circulate.

Tot ce am auzit în această campanie electorală, care trebuie să dea guvernarea pe următorii patru ani, a fost numai protecţie socială, miau-miauri, cât de mincinos este Ponta şi cât de tâlhar este Băsescu, cât de târziu se trezeşte Crin Antonescu sau cât de prost o duce economia după ce a venit USL la guvernare.De parcă nu sunt toţi aceeaşi politicieni care conduc ţara.

De la 1 ianuarie, cei care vor fi la putere vor da nas în nas cu realitatea şi cu un mediu de business ostil, care a ajuns să urască clasa politică din răsputeri.

Cristian Hostiuc este directorul editorial al ZF. Alte opinii pe zf.ro