ALINA LEŢIA (avocat, managing partner - LEGAL CONSULT.)

De foarte multe ori, în contextul economic şi juridic actual, partea încearcă să îşi justifice decizia de a nu mai continua rămânerea în contract prin invocarea circumstanţelor economice nefavorabile, aceasta cu atât mai mult cu cât în Codul civil a fost introdusă instituţia impreviziunii. Ceea ce trebuie reţinut din lecturarea art. 1.271 Cod civil este că părţile sunt ţinute să îşi îndeplinească obligaţiile asumate chiar dacă executarea lor a devenit mai oneroasă fie datorită creşterii costurilor executării propriei obligaţii, fie datorită scăderii valorii contraprestaţiei.

Cu alte cuvinte, nu orice fluctuaţie monetară, scădere a puterii de cumpărare, limitare a numărului de consumatori, modificare legislativă etc. justifică comportarea abuzivă a părţii care doreşte ruperea contractului, sustrăgându-se de la principiul forţei obligatorii a acestuia, ci numai acele cauze care pot fi considerate "schimbări excepţionale ale împrejurărilor care ar face vădit injustă obligarea debitorului la executarea angajamentelor asumate".

Prin schimbări excepţionale se pot înţelege doar acele modificări substanţiale ale condiţiilor avute în vedere de părţi la data încheierii contractului, care nu au putut fi prevăzute la acea dată, ele apărând ulterior, pe durata executării obligaţiilor asumate şi care sunt de natură să dezechilbreze prestaţiile celor două părţi, de aşa manieră încât una intră în ruină, iar alta se îmbogăţeşte excesiv. Situaţiile excepţionale, străine de părţile contractului, care nu puteau fi prevăzute de acestea la încheierea acordului de voinţă - calamităţi naturale extrem de grave(cutremure), calamităţi sociale (greve, războaie), calamităţi economice (embargouri) - trebuie să le afecteze în egală măsură, determinând, într-o primă etapă, adaptarea contractului ,,pentru a distribui în mod echitabil între părţi pierderile şi beneficiile ce rezultă din schimbarea împrejurărilor". Cu siguranţă că vor fi persoane care vor susţine ideea riscului contractual - pierzi, câştigi, negustor te numeşti - fiind de părere că atât ruina, cât şi îmbo-găţirea excesivă ţin de activitatea comercială, fără să justifice modificarea contractului, şi cu atât mai puţin încetarea sa. Până la un moment dat, acest punct de vedere este corect, dar justa măsură trebuie aplicată în toate şi mai ales în drept.

Pentru ca adaptarea contractului să opereze cu limitarea pierderilor pentru oricare dintre părţi, acestea pot apela la clauze precum clauza de indexare, clauza de consolidare valutară care, odată inserate în contract, operează automat prin raportare la un etalon, de cele mai multe ori monetar. În cazul în care părţile nu au prevăzut astfel de clauze de adaptare a obligaţiilor asumate, iar acordul lor de voinţă în sensul renegocierii, reaşezării contractului nu este posibil, se poate ajunge la încetarea acestuia.

Clauza de revizuire a contractului - numită şi clauza de hardship conform art. 6.2.2. din Principiile UNIDROIT- permite părţii dezavantajate să solicite renegocierea contractului, de îndată şi cu bună-credinţă, fără a înceta să îşi îndeplinească obligaţiile asumate. În cazul în care negocierile eşuează, poate apela la instanţa de judecată fie pentru adaptarea contractului noilor situaţii excepţionale, fie pentru încetarea sa.

Trebuie să subliniem faptul că, dacă din modul în care este întocmit contractul reiese, în mod expres sau tacit, că debitorul obligaţiei imposibil sau extrem de oneros de executat şi-a asumat riscul schimbării împrejurărilor, atunci încetarea contractului nu mai este posibilă fără sancţionarea contractuală a acestuia.

În concluzie, în contextul în care nu orice modificare economico-finaciară, socială sau de altă natură justifică neexecutarea, fără sancţiuni, a obligaţiilor asumate de părţi, modalitatea de încheiere a unui contract, conţinutul clauzelor sale, identificarea riscurilor, stabilirea unor proceduri de renegociere a condiţiilor de afaceri reprezintă tot atâţia factori cheie cărora părţile trebuie să le acorde atenţia cuvenită pentru a evita un dezechilibru contractual cu consecinţe extrem de grave pentru interesele lor comerciale.