Internetul in lire sterline

Autor: Mircea Sarbu Postat la 01 noiembrie 2010 49 afişări

Motorul cu aburi a avut nevoie de un secol pentru a-si spune cuvantul in mod hotarator in cresterea productivitatii muncii si in intreaga evolutie a economiei. Astazi, istoria se deruleaza mai repede, iar internetul are deja potentialul pentru un impact similar.

Cat valoreaza internetul? Cei mai multi dintre noi am raspunde pe nerasuflate ceva de genul "enorm" sau "nepretuit", gandindu-ne automat la beneficiile pe care ni le aduce informarea si comunicarea pe care internetul le face posibile. Dar daca vrem o estimare valorica, lucrurile devin mult mai complicate. Sa le simplificam putin: Cu cat contribuie internetul la economia nationala? Aici sunt sigur ca raspunsurile ar fi divergente, dar probabil ar predomina evaluari mai putin entuziaste de genul "nu prea mult". Daca insa as cere cifre (bani si procente) probabil ca s-ar lasa linistea.

Britanicii insa si-au facut socotelile. Un raport realizat recent de The Boston Consulting Group (BCG) si sponsorizat de Google UK a ajuns la concluzia ca internetul a contribuit in 2009 cu circa 100 de miliarde de lire sterline la economia britanica, ceea ce reprezinta 7,2% din produsul intern brut al Regatului Unit. Daca ar fi considerat un domeniu de sine statator, internetul s-ar afla inaintea constructiilor si a transporturilor, apropiindu-se de ponderea serviciilor financiare.

Desigur, internetul este raspandit in toate sectoarele economiei, asa ca realizatorii raportului s-au confruntat cu o problema dificila atunci cand au selectat metodologia de calcul. Fiind vorba de o raportare la PIB, autorii au mizat pe metoda bazata pe cheltuieli (expenditure approach), care ia in consideratie patru indicatori de baza: consumul, investitiile, cheltuielile domeniului public si exportul net (adica exportul total din care se scade valoarea importurilor). Raportul subliniaza ca de fapt impactul internetului asupra economiei este mai mare, pentru ca exista o seama de beneficii economice de ordin global care nu se incadreaza in acesti indicatori si prin urmare nu sunt luate in calcul. Consumul reprezinta 60% din e-economia britanica si consta in principal din comert online cu bunuri de larg consum (circa 50 de miliarde - vorbim in lire sterline in cele ce urmeaza) si din cheltuieli legate de accesul la internet, adica servicii ISP si aparatura (computere, smartphones etc.) care insumeaza inca 10 miliarde. Este de notat ca exporturile realizate de britanici prin e-comert (catre 10 miliarde) depasesc de circa trei ori importurile, invers decat se intampla in celelalte sectoare economice.

Insa mult mai interesante mi se par domeniile care nu contribuie la cele 100 de miliarde avansate de BCG, pentru ca ele sunt cele care "iradiaza" asupra celorlalte sectoare ale economiei. Pe un prim palier se afla comertul electronic business-to-business, care s-a cifrat la 360 de miliarde de lire, ajungand sa reprezinte aproape un sfert din totalul tranzactiilor din zona afacerilor nefinanciare. Tot in zona necontabilizata se afla publicitatea online, care reprezinta 30% din totalul cheltuielilor de publicitate din Marea Britanie (fata de doar 11% cu patru ani in urma).

In fine, mai trebuie mentionate beneficiile consumatorilor prin posibilitatea de a se informa asupra produselor pe care le cumpara offline (cumparaturile precedate de informare online s-au cifrat la 40 de miliarde de lire in 2008, conform unor studii de piata citate), economiile pe care le realizeaza britanicii cumparand online (cam o mie de lire pe an pentru o familie), precum si continutul gratuit disponibil online.

Pe urmatorul palier se afla impactul internetului asupra productivitatii muncii in toate sectoarele economiei. La acest capitol sunt de regula luate in calcul sistemele de e-procurement, care fluidizeaza circuitul aprovizionarii prin metode avansate de comunicare cu furnizorii (de pilda comenzi si facturi online). Efectul cel mai important este in sectoarele industriale, unde cercetari recente au aratat ca o crestere de 10% in e-procurement aduce o crestere de 2,6% in productivitatea muncii. Un spor inca si mai mare aduc sistemele de e-sales in domeniul comertului cu marfuri. Dar tot la acest palier se incadreaza si zona aparent frivola a continutului generat de public, a retelelor sociale, a telefoniei IP si toate celelalte de care am mai vorbit.

S-au adunat cam multe cifre si toate se refera la o tara care are cel mai dezvoltat internet economic raportat la populatie. Cred insa ca oportunitatile pe care internetul le ofera economiei sunt mult subestimate la noi, mai ales pe palierele "underground", care dinamizeaza global economia. E greu de vorbit insa de "e-procurement" si "e-invoices" acolo unde garantia seriozitatii o reprezinta inca stampila rotunda.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
opinii,
weboscop,
Mircea Sarbu,
internet,
tehnologie
/opinii/internetul-in-lire-sterline-7616734
7616734
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.