Internetul in lire sterline

Autor: Mircea Sarbu Postat la 01 noiembrie 2010 45 afişări

Motorul cu aburi a avut nevoie de un secol pentru a-si spune cuvantul in mod hotarator in cresterea productivitatii muncii si in intreaga evolutie a economiei. Astazi, istoria se deruleaza mai repede, iar internetul are deja potentialul pentru un impact similar.

Cat valoreaza internetul? Cei mai multi dintre noi am raspunde pe nerasuflate ceva de genul "enorm" sau "nepretuit", gandindu-ne automat la beneficiile pe care ni le aduce informarea si comunicarea pe care internetul le face posibile. Dar daca vrem o estimare valorica, lucrurile devin mult mai complicate. Sa le simplificam putin: Cu cat contribuie internetul la economia nationala? Aici sunt sigur ca raspunsurile ar fi divergente, dar probabil ar predomina evaluari mai putin entuziaste de genul "nu prea mult". Daca insa as cere cifre (bani si procente) probabil ca s-ar lasa linistea.

Britanicii insa si-au facut socotelile. Un raport realizat recent de The Boston Consulting Group (BCG) si sponsorizat de Google UK a ajuns la concluzia ca internetul a contribuit in 2009 cu circa 100 de miliarde de lire sterline la economia britanica, ceea ce reprezinta 7,2% din produsul intern brut al Regatului Unit. Daca ar fi considerat un domeniu de sine statator, internetul s-ar afla inaintea constructiilor si a transporturilor, apropiindu-se de ponderea serviciilor financiare.

Desigur, internetul este raspandit in toate sectoarele economiei, asa ca realizatorii raportului s-au confruntat cu o problema dificila atunci cand au selectat metodologia de calcul. Fiind vorba de o raportare la PIB, autorii au mizat pe metoda bazata pe cheltuieli (expenditure approach), care ia in consideratie patru indicatori de baza: consumul, investitiile, cheltuielile domeniului public si exportul net (adica exportul total din care se scade valoarea importurilor). Raportul subliniaza ca de fapt impactul internetului asupra economiei este mai mare, pentru ca exista o seama de beneficii economice de ordin global care nu se incadreaza in acesti indicatori si prin urmare nu sunt luate in calcul. Consumul reprezinta 60% din e-economia britanica si consta in principal din comert online cu bunuri de larg consum (circa 50 de miliarde - vorbim in lire sterline in cele ce urmeaza) si din cheltuieli legate de accesul la internet, adica servicii ISP si aparatura (computere, smartphones etc.) care insumeaza inca 10 miliarde. Este de notat ca exporturile realizate de britanici prin e-comert (catre 10 miliarde) depasesc de circa trei ori importurile, invers decat se intampla in celelalte sectoare economice.

Insa mult mai interesante mi se par domeniile care nu contribuie la cele 100 de miliarde avansate de BCG, pentru ca ele sunt cele care "iradiaza" asupra celorlalte sectoare ale economiei. Pe un prim palier se afla comertul electronic business-to-business, care s-a cifrat la 360 de miliarde de lire, ajungand sa reprezinte aproape un sfert din totalul tranzactiilor din zona afacerilor nefinanciare. Tot in zona necontabilizata se afla publicitatea online, care reprezinta 30% din totalul cheltuielilor de publicitate din Marea Britanie (fata de doar 11% cu patru ani in urma).

In fine, mai trebuie mentionate beneficiile consumatorilor prin posibilitatea de a se informa asupra produselor pe care le cumpara offline (cumparaturile precedate de informare online s-au cifrat la 40 de miliarde de lire in 2008, conform unor studii de piata citate), economiile pe care le realizeaza britanicii cumparand online (cam o mie de lire pe an pentru o familie), precum si continutul gratuit disponibil online.

Pe urmatorul palier se afla impactul internetului asupra productivitatii muncii in toate sectoarele economiei. La acest capitol sunt de regula luate in calcul sistemele de e-procurement, care fluidizeaza circuitul aprovizionarii prin metode avansate de comunicare cu furnizorii (de pilda comenzi si facturi online). Efectul cel mai important este in sectoarele industriale, unde cercetari recente au aratat ca o crestere de 10% in e-procurement aduce o crestere de 2,6% in productivitatea muncii. Un spor inca si mai mare aduc sistemele de e-sales in domeniul comertului cu marfuri. Dar tot la acest palier se incadreaza si zona aparent frivola a continutului generat de public, a retelelor sociale, a telefoniei IP si toate celelalte de care am mai vorbit.

S-au adunat cam multe cifre si toate se refera la o tara care are cel mai dezvoltat internet economic raportat la populatie. Cred insa ca oportunitatile pe care internetul le ofera economiei sunt mult subestimate la noi, mai ales pe palierele "underground", care dinamizeaza global economia. E greu de vorbit insa de "e-procurement" si "e-invoices" acolo unde garantia seriozitatii o reprezinta inca stampila rotunda.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
opinii,
weboscop,
Mircea Sarbu,
internet,
tehnologie

citeste si:

Citeşte pe comedymall.ro

/opinii/internetul-in-lire-sterline-7616734
7616734
comments powered by Disqus
Viaţă de corporatist { izolat la domiciliu } Viaţă de corporatist { izolat la domiciliu }

Într-un articol de copertă recent scriam despre viaţa angajaţilor în open space – observam cât de mici sunt spaţiile alocate angajaţilor în birourile din România, cât de greu este să ne adaptăm la obiceiurile colegilor şi cum, de multe ori, simţim nevoia să facem de acasă lucrurile importante pentru muncă. A trecut doar o lună de atunci, iar glumele „colegului de bancă'' au devenit amintiri, iar open space-ul pare să fi intrat la capitolul istorie. Ce înseamnă experimentul global al muncii de acasă şi care sunt posibilele urmări ale acestuia?

vezi continuarea
ZF.ro
Situaţia ciudată: Cel mai nou pacient bolnav de COVID-19 dă peste cap tot ce ştiam. Cum s-a putut întâmpla asta Situaţia ciudată: Cel mai nou pacient bolnav de COVID-19 dă peste cap tot ce ştiam. Cum s-a putut întâmpla asta
Pericol critic: Dacă patronii mor, nu o să mai avem nici angajaţi sau cine să plătească salariile
Mediafax
Regula celor 6 secunde pentru a reduce riscul de infectare cu coronavirus Regula celor 6 secunde pentru a reduce riscul de infectare cu coronavirus
Top 10 ţări care îşi vor reveni cel mai rapid la finalul pandemiei de coronavirus, potrivit analiştilor
MonitorulApararii
Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte
Ce se întâmplă la Moscova este de bine deopotrivă pentru Rusia şi Putin(?)
MonitorulPartidelor
Apartamentul lui Ungureanu, oferit drept REFUGIU al medicilor în calea COVID-19. „Toţi să facă la fel” Apartamentul lui Ungureanu, oferit drept REFUGIU al medicilor în calea COVID-19. „Toţi să facă la fel”
Demisie „fulger”. Un medic chirurg va conduce Ministerul Sănătăţii. Cine este Nelu Tătaru, propus să preia funcţia după plecarea lui Costache
MonitorulSiguranteiCetateanului
COMENTARIU Valeriu Suhan Hai, da-ma... incolo... COMENTARIU Valeriu Suhan Hai, da-ma... incolo...
Dr. Tudor Ciuhodaru atentioneaza ca virusul (Covid-19) rezista minim 30 de minute in aer dupa eliminarea sursei infectiei si peste cinci zile pe piele

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.