Cei de la Facebook au mimat indiferenta in privinta lansarii (limitate) a serviciului de socializare online de la Google, insa avem toate motivele sa nu-i credem. Istoria conflictului mocnit dintre cei doi giganti este mai lunga si presarata cu unele jocuri destul de murdare. In luna mai a acestui an s-a aflat ca Facebook a angajat o binecunoscuta firma de PR (Burson-Marsteller), care sa orchestreze o campanie de intoxicare a presei cu subiecte vizand violari ale confidentialitatii de care s-ar face vinovat Google prin serviciul Social Circle. Scandalul a afectat in cele din urma si angajatul, si angajatorul, iar reprezentantii firmei de PR au afirmat in cele din urma ca regreta ca au acceptat jobul.

Toata lumea este de acord ca Facebook a atacat Google pentru a distrage atentia de la criticile privind intimitatea membrilor propriei retele de socializare. Insa al doilea motiv se refera la controlul asupra identitatii in retea, unde Facebook a castigat mult teren in ultima vreme. Foarte multe situri permit inscrierea prin contul de Facebook, insa Google intentioneaza sa schimbe aceasta tendinta, pe masura ce Google Plus va castiga popularitate. Cele doua companii au strategii diametral opuse in acest domeniu. Google mizeaza pe deschidere prin publicarea unei interfete de programare numite Contact API, care sa faciliteze interoperabilitatea profilurilor si a "grafurilor sociale". Facebook a profitat de aceasta tehnologie pentru a permite membrilor sa aiba acces la contactele din Gmail (si altele), dar nu si importul din propria retea, ceea ce i-a infu-riat inca o data pe sefii de la Google. Asa se face ca, in toamna anului trecut, Google a conditionat importul contactelor Gmail de reciprocitate, blocand astfel accesul dinspre Facebook.

Pe de alta parte, este cert ca Facebook are cateva motive de ingrijorare in privinta competitiei cu Google Plus, desi in acest domeniu guverneaza mai degraba legea numerelor mari decat suprematia tehnologica. Google a prezentat o functie numita Hangouts, un serviciu de videoconferinta de care nicio alta retea de socializare nu dispune. In plus, Google Talk permite la randul sau videochat unu la unu. Asadar, doua servicii video la Google si niciunul la Facebook. Pentru a contrabalansa, Facebook a facut o miscare indrazneata: a integrat Skype in retea si, mai mult, utilizatorii nu au nevoie de un cont Skype pentru a utiliza serviciul, fie chat, fie voce, fie video, dar nu si videoconferinta (care este un serviciu platit la Skype si nu este integrat in Facebook). Este posibil ca Facebook sa fi inceput mai de mult integrarea (existau deja plugin-uri pentru browsere la momentul lansarii), dar este limpede ca lansarea Google Plus a grabit lucrurile. Totodata, Facebook a introdus si facilitatea de chat in grup, care poate fi un raspuns la o alta functie din Google Plus numita Huddles (care insa pare orientata mai degraba spre telefoane).

In privinta tehnologiilor de comunicatie video, variantele celor doi competitori sunt radical diferite. Deoarece aceste servicii sunt mari consumatoare de resurse, problema majora este de a utiliza cat mai eficient largimea de banda, pastrand totodata calitatea imaginii. Skype merge pe o tehnologie peer-to-peer, folosindu-se de clienti intermediari pentru a conecta doi utilizatori. Google insa foloseste o varianta client-server, bazandu-se pe imensa infrastructura de care dispune. Pentru a sustine videoconferintele cu pana la 10 participanti furnizate de Hangouts, Google a construit o platforma (cloud video conferencing platform) bazata pe standarde deschise. Google lucreaza si la o modalitate de a integra comunicatiile in timp real direct in browser, astfel incat sa nu mai fie nevoie de instalare, motiv pentru care a publicat in regim open source WebRTC care deja este disponibil in Firefox si Opera, iar Chrome va urma curand. Google lupta cu Apple in domeniul codecurilor, iar intentia sa explicita este sa aduca cat mai curand serviciile video in dispozitivele mobile, acolo unde Google Plus va avea un avantaj semnificativ.

Este greu de anticipat care va fi deznodamantul acestei confruntari. Banuiala mea este ca foarte multa lume macar va incerca Google Plus si aproape toti cei care-l vor incerca vor fi utilizatori Facebook, asa ca vor avea termen de comparatie. E foarte posibil ca multi sa foloseasca apoi ambele retele in paralel, pentru ca fiecare are puncte forte si puncte slabe. Controlul mai fin al partajarii, videoconferintele si integrarea cu telefoanele mobile sunt atuurile Google. Numarul si obisnuinta sunt de partea Facebook.