Criza irosita

Autor: Dorin Oancea Postat la 26 aprilie 2011 14 afişări

Criza irosita este acum, la finalul ei, cea mai raspandita idee, pe care o vad multiplicata, comentata si discutata in ziare sau pe internet. Cum nu peste mult timp si Romania va trece in randul statelor care ies, tehnic, din recesiune, e bine macar sa incercam sa ghicim ce am ratat cu aceasta ocazie.

In noiembrie 2008 scriam un text intitulat "Vreau sa va doara" - era vorba despre cum nu ar trebui sa ratam un fenomen asa de interesant precum o noua mare depresie. Reiau cateva idei de atunci: "Inainte de a scrie acest text i-am ascultat pe cei de la Parazitii, care mi-au furnizat si titlul, dar si starea necesara pentru a scrie. Iar ideea mea si a titlului este simpla: mi-as dori ca noi, romanii, sa nu ratam criza aceasta. Sa ne doara astfel incat sa stim cum este atunci cand este intr-adevar rau. Putand face comparatiile, in viitor vom actiona, cel putin doua sau trei generatii, pentru a ne feri de astfel de situatii. Plastic vorbind, mirosul grajdului ne va face sa apreciem la justa valoare, sa cautam parfumul, iar un deget invinetit ne va ajuta sa ne pastram bratul intreg... Slabiciunile noastre actuale, mai accentuate decat ale altor natii, cred ca sunt generate tocmai de faptul ca romanul se bazeaza pe <a se descurca>, inainte de <a construi>, <a gandi>, <a munci>, <a respecta> sau <a fi respectat>. Crizele au fost multe in Romania, dar niciuna nu s-a implinit, nu s-a finalizat pentru a genera si efecte pozitive".

Acum pot spune linistit ca nu s-a schimbat nimic. Ce s-ar fi putut schimba? Calul de bataie a fost, in discursul politic, sectorul public si cheltuielile statului. La ce s-a ajuns?

Salariile bugetarilor au fost reduse aiurea, in functie de ierarhii si umori si idei putin comune cu eficienta economica sau politicile de interes public; administratia nu a fost nici mai eficienta, nici mai putin costisitoare, iar singurul efect palpabil a fost plecarea in bejenie a medicilor. Justitia ofera cu larghete angajatilor la stat veniturile care le-au fost taiate si la fel se intampla si in cazul pensiilor speciale. Am fost sa platesc impozitul pe casa "cu cardul la infochiosc" si in realitate am stat la o coada, am fost trimis la alta coada la alt ghiseu, acolo mi s-a dat o hartie, am revenit cu hartia si am stat la a treia coada, iar infochioscul era o doamna obosita care a luat hartia si mi-a tastat suma de plata.

Cheltuielile cu investitii publice nu au miscat PIB in mod semnificativ si nici nu o vor face, in conditiile in care in loc de asfalt pe drumuri beneficiem de contracte reziliate.

In ultimii doi ani a revenit, periodic, momentul care trebuia sa functioneze ca un punct nodal al crizei romanesti, cel in care bancile urmau sa inceapa sa execute case, terenuri sau fabrici, situatie in care piata ar fi obtinut niste referinte de pret si s-ar fi deblocat. Cu timide exceptii, nu a fost asa; bancile i-au executat, dar doar pe cei maruntei. Seful unei firme de consultanta imi povestea ca bancile au raspuns in cor "noi nu avem probleme" tuturor ofertelor de preluare a activelor sau garantiilor blocate, oferte venite din partea fondurilor de investitii specializate.

Din pacate au avut altii probleme, companiile victime ale blocajului financiar, in speta ale practicii impamantenite de neplata a facturilor.

La nivel fundamental era de asteptat o schimbare de politica economica, dar, cum Guvernul roman a preferat sa paseze decizia in zona FMI si sa se multumeasca cu rolul de simplu executant, acest lucru nu s-a intamplat. Concret, economia ar avea nevoie de o repozitionare, de o reasezare a mizei din zona serviciilor si comertului in cea industriala. O asemenea miscare nu se supune regulilor pietei, pentru ca timpii sunt mari, de aceea statul ar fi avut rolul principal. Din pacate, nici macar un proiect cat se poate de important, precum unitatile 3 si 4 de la Cernavoda, nu a putut pastra interesul unor mari companii energetice straine, care s-au retras din asociere.

In lumea intreaga multe guverne au cazut in capcana, incercand sa intoarca pietele la indicatorii dinaintea crizei intr-o perioada in care a devenit evident pentru oricine ca lumea nu-si mai poate mentine vechile niveluri de cheltuieli publice, sociale si de sanatate. Liderii lumii au luptat, risipind resurse imense, pentru reluarea expresiei "business as usual". Dar timpurile au devenit "unusual".

Romania va iesi din recesiune. Va consuma mai mult, vor veni investitori, antreprenori vor porni afaceri, lumea va trai mai bine peste un an, doi, trei.

Dar de restul lumii, de bogatie, de Europa si de un mai bine colectiv ne va separa, mereu, un decalaj pe care suntem incapabili sa-l depasim pentru ca nu reducem cheltuielile si birocratia, nu avem infrastructura si nu platim facturi. Criza aceasta ne-ar fi putut ajuta sa recuperam o bucata buna, daca ne-am fi jucat bine cartile. Am ales sa ne pastram locul codas, ba am platit si un pret pentru asta, pentru ca in ultimii doi ani datoria publica a Romaniei s-a dublat.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
editorial,
Dorin Oancea,
opinii,
criza,
recesiune
/opinii/criza-irosita-8179327
8179327
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.