Cat de scurte sa fie fustele?

Autor: Dorin Oancea Postat la 27 septembrie 2010 28 afişări

Verbul momentului este a trisa. Cu voturi, cu interese, cu multi bani de la FMI, cu autostrazi, cu locuri de munca, cu sanatate sau cu invatamant. Titlul acestui text este o incercare de a trisa, pentru ca l-am folosit pentru a capta atentia, in timp ce subiectul este altul.

Exista o legenda urbana, bazata pe o teorie emisa in 1926 de economistul George Taylor, care stabileste o corelatie intre lungimea fustelor femeilor si mersul economiei: creste economia, fustele se scurteaza, iar atunci cand economia scade, fustele se lungesc. Viziunea lui Taylor a fost periodic invocata, teoriei sale fiindu-i aplicate, sau nu, ghilimele in functie de seriozitatea celui care o folosea. In vara acestui an, un profesor si o studenta de la Erasmus School of Economics, o cat se poate de importanta si serioasa institutie de invatamant, s-au decis sa verifice teoria, folosind imaginile publicate pe coperta unei reviste frantuzesti de moda, publicatie care apare din 1921 si care, ciudat, nu a pierit in epoca internetului, precum si cronologia crizelor emisa de americanii de la National Bureau of Economic Research - NBER, un soi de arbitru al crizelor economice.

Cei doi cercetatori au folosit o metodologie destul de complicata si formulele de rigoare (ce inseamna de fapt o fusta scurta? Si cand avem de-a face cu crestere sau cu scadere economica?) si au obtinut un rezultat interesant: Taylor a avut dreptate si lungimea fustelor creste atunci cand valoarea actiunilor scade la bursa sau PIB se pravale. Dar exista un mic amanunt: exista un decalaj de trei ani, in sensul ca daca masculii speciei umane se mai bucura acum de oarece privelisti este pentru ca in urma cu doi ani economia crestea. De la anul insa, gata. Invoc teoriile lui Taylor numai pentru ca saptamana trecuta acelasi NBER a anuntat ca recesiunea din Statele Unite, inceputa la finele lui 2007, s-a incheiat oficial in vara anului trecut. Anuntul a fost salutat, in general, de un val de neincredere si de ironii si chiar presedintele Barack Obama s-a simtit indemnat sa pomeneasca de diferentele dintre cifrele oficiale si seci si milioanele de oameni ramasi fara slujbe, averi si case. Ba chiar si Warren Buffett a iesit la televizor si a tinut sa precizeze ca el defineste recesiunea altfel decat NBER si ca pentru a iesi din recesiune trebuie ca PIB pe cap de locuitor sa revina la nivelul anterior crizei.

Personal, cred ca economistii de la NBER au citit rezultatele studiului Taylor, s-au inspaimantat, au scos calendarele, au socotit si au decis: fie ce-o fi, dar recesiunea s-a incheiat si tivul fustei nu trebuie sa coboare sub genunchi.

Exista o natie in lumea asta care nu tine cont de lungimea fustelor nici in gluma nici in serios. Daca e sa o privim sub anumite aspecte, e jale: un sfert din populatie sub limita saraciei si 40% analfabetism, precum si coruptie si birocratie. Cu toate acestea, economic vorbind, India, pentru ca despre ea este vorba, creste cu rate de opt procente pe an. De ce? Cum pot inflori afacerile in saracie, analfabetism, coruptie si birocratie?

Pentru ca exista o elita educata si infrastructura de comunicatii dinamica. Si nu numai atat: profesorul universitar Arvind Subramanian crede ca deceniile de crestere economica au facut antreprenoriatul respectabil in India si multi dintre indieni s-au transformat, cautand permanent oportunitati de castig. In al treilea rand, statele indiene au ince-put sa se concureze intre ele, si cel mai recent exemplu este automobilul ieftin al celor de la Tata Motors, Nano; proiectul fabricii producatoare, initial amplasata in Bengalul de Vest, a fost mutat in mai deschis si primitorul Gujarat, dupa o serie de amanari tipic birocratice.

Sa nu ne amagim: exista mai multe asemanari intre Romania de astazi si India asa cum am descris-o initial, analfabeta si corupta, decat intre noi si India cea dinamica si concurentiala. Elita educata exista in Romania, dar implicarea acesteia in viata societatii este destul de redusa. La noi antreprenoriatul nu este respectat, iar oportunitatea de castig este mica invarteala.

Sa credem ca suntem o natie europeana si cultivata este o iluzie, un mod de a trisa, tot asa cum NBER a luat niste numere, le-a invartit si a decis ca recesiunea s-a terminat. Argumentele logice, corecte, bine-intentionate nu mai au nicio valoare nici in fata Guvernului, nici in fata romanilor simpli. In lipsa unui miracol economic, fara investitii straine, fara atractivitate, fara initiativa si antreprenoriat, fara creditare si fara relansarea consumului, noul credit de la FMI inseamna doar ceva timp castigat pana la marea noua taiere de cheltuieli si pensii.

Nu trisez deloc cand spun: fratilor, puneti osul la treaba daca vreti fuste scurte.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
opinii,
Dorin Oancea,
recesiune,
saracie
/opinii/cat-de-scurte-sa-fie-fustele-7419236
7419236
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.