Care este viitorul gestionării datelor fiscale?

Postat la 01 martie 2022 72 afişări

Care este viitorul gestionării datelor fiscale?

Gestionarea datelor joacă un rol tot mai important în cadrul departamentelor de taxe din companii. Motivul principal este că datele reprezintă în prezent pentru fiscalitate ceea ce inima este pentru corp. Cu alte cuvinte, ele pompează şi alimentează fiecare aspect al soluţiilor digitale, fiecare proces fiscal efectuat şi fiecare obligaţie de conformitate îndeplinită. În aceeaşi idee, dacă inima nu funcţionează corect sau chiar se opreşte din funcţionare, capacitatea de a îndeplini obligaţiile corect şi în mod credibil este afectată în mod fundamental.

Recent, în timpul unei discuţii despre gestionarea informaţiilor fiscale necesare, unul dintre clienţii noştri a afirmat: „Fiscalitatea se află într-un moment de răscruce în ceea ce priveşte o criză a informaţiilor necesare. Compania noastră se confruntă în prezent cu mari provocări în a identifica informaţiile necesare îndeplinirii noilor cerinţe de raportare fiscală. În multe cazuri, sistemul ERP (planificarea resurselor întreprinderii) nu poate să genereze aceste informaţii solicitate”. Probabil, clientul ar fi trebuit să adauge: „De asemenea, informaţiile necesare nu se află doar în ERP, ci şi în alte sisteme” şi astfel, nu toate datele trec prin „inimă”. Acest sentiment l-am întâlnit în cadrul mai multor discuţii recente cu clienţii noştri. Autorităţile fiscale din diferite ţări se îndreaptă rapid către obiectivul de a gestiona contribuabili cu o activitate fiscală transparentă. Astfel, obstacolul principal identificat de clienţii noştri nu constă în complexitatea tehnică a speţelor sau dificultatea de raportare a informaţiilor, cât în obţinerea informaţiilor şi a datelor necesare raportării, în primul rând. Aceasta este o temă la care ne vom reîntoarce de mai multe ori.

Provocările de a raporta informaţii cu care se confruntă companiile provin, de exemplu, din cerinţele locale de raportare care pot fi recente (precum cerinţele SAF-T), din modificările formatelor declaraţiilor fiscale utilizate sau în urma cerinţelor de raportare de la nivel global, cum ar fi viitoarele cerinţe de raportare conform standardelor OCDE BEPS 2.0. Haideţi să aruncăm o privire la introducerea procedurii de raportare SAF-T în România: pentru a îndeplini noile cerinţe de raportare către ANAF, care solicită agregarea de informaţii cuprinzătoare şi foarte detaliate, companiile trebuie să deruleze procese interne pregătitoare solicitante implicând diverse departamente interne, întrucât informaţiile necesare a fi raportate nu sunt strict informaţii financiare sau fiscale şi pot de asemenea fi stocate în alte sisteme decât ERP.


Autorităţile fiscale din diferite ţări se îndreaptă rapid către obiectivul de a gestiona contribuabili cu o activitate fiscală transparentă. Astfel, obstacolul principal identificat de clienţii noştri nu constă în complexitatea tehnică a speţelor sau dificultatea de raportare a informaţiilor, cât în obţinerea informaţiilor şi a datelor necesare raportării, în primul rând.


Odată ce compania identifică datele necesare pentru raportare, trebuie să se asigure că formatul acestora este cel solicitat de către autoritatea fiscală şi că sunt raportate în mod corect. Acest lucru implică o imensă utilizare a resurselor umane în cadrul companiei cât şi a celor digitale, având în vedere că informaţiile se raportează online. În final, tot procesul de raportare trebuie să se desfăşoare corect, altfel pot exista riscuri de neconformitate care să fie înregistrate în sistemele autorităţilor fiscale.

Conformitatea fiscală tradiţională, un proces pe cale de dispariţie

Pe lângă raportarea SAF-T, există alte provocări pentru departamentele financiare şi fiscale în cadrul unei companii, în ceea ce priveşte gestionarea datelor fiscale şi cerintele de transparenţă fiscală. Spre exemplu, o inspecţie fiscală poate fi desfăşurată fără ca dumneavoastră să ştiţi. Amintiţi-vă de perioada în care autorităţile fiscale alegeau o companie pentru a o audita, trimiteau notificare pentru inspecţia fiscală care urma să se desfăşoare, ofereau un interval de timp de aproximativ o lună pentru a aduna toate informaţiile necesare şi apoi programau o primă întâlnire de discuţii, înainte de inspecţia propriu-zisă. Cred că zilele în care se desfăşoară inspecţiile fiscale în acest mod sunt numărate.

Reprezentaţii fiscali ai autorităţilor – probabil nu vor mai fi numiţi „inspectori”, vor folosi datele pe care le au deja în sisteme pentru a identifica tranzacţiile sau evenimentele cu un profil de risc ridicat şi vor analiza acele date pentru a identifica companiile care vor fi supuse unei inspecţii fiscale. În plus, odată cu apariţia raportării în timp real (ex. E-Factura, case de marcat, chiar şi SAF-T într-o anumită măsură) şi a altor iniţiative similare, autorităţile fiscale pot obţine deja informaţii suplimentare cu privire la anumite tranzacţii, fără a fi nevoie să vă contacteze.


Departamentele fiscale eficiente sunt cele care trebuie să fie pregatite să îşi asume responsabilitatea pentru informaţii şi nu să fie doar utilizatori pasivi a acestora. Dintre toate provocările menţionate, aceasta este probabil cea mai importantă în contextul transformării organizaţionale necesare în cadrul UNEI COMPANII.


Cu alte cuvinte, inspecţia fiscală deja a început, chiar înainte de a fi notificat. Acest lucru este cu atât mai important în cazul României, întrucât, în PNRR se menţionează faptul că ANAF are în plan ca pentru perioada 2022-2024 nu doar să crească numărul inspecţiilor fiscale cu 10%, ci şi să intensifice verificările documentare la distanţă efectuate de către Direcţia Antifraudă ca pondere în totalul inspecţiilor fiscale desfăşurate. Procentul ţintit pentru 2022 este de 30%, urmând ca acesta să atingă 60% în 2025. Mai mult, la finalul anului 2021, ANAF a demarat un proces de recrutare masivă (peste 300 de noi poziţii pentru specialişti în statistică, IT, econometrie şi analişti de date), lucru care schimbă trendul din ultimii ani (fără noi recrutări din anul 2016 şi o scădere constantă a personalului). Conformitatea fiscală tradiţională este un proces pe cale de dispariţie, care va fi înlocuită de o gestionare proactivă a datelor. Puteţi anticipa faptul că, aşa cum este cunoscut astăzi, procesul de conformitate fiscală se va schimba. Nu va mai fi un eveniment „post-factum”, ci se va transforma într-o activitate în timp real sau chiar preventivă, dar, pe măsură ce acest proces are loc, va necesita cel mai probabil o nouă gamă de abilităţi necesare in cadrul companiei pentru a susţine aceste noi activităţi. Ca rezultat, experţii în gestionarea datelor, designerii de sisteme şi procese şi operatorii de date vor prevala ca importanţă şi vor deveni noii lideri în această profesie. Un produs secundar interesant al acestei transformări este aşteptarea ca toate tipurile de taxe şi impozite să fie interconectate la un anumit nivel – de exemplu, departamentul de contabilitate va fi mai strâns legat de cel care gestioneaza taxele indirecte, care la rândul lui va avea conexiuni cu contabilitatea statutară şi respectiv impozitul pe profit.

Legătura pe care o au toate acestea este reprezentată de administrarea datelor şi în mod specific, în particular, de generarea de date şi de informaţii spre a fi utilizate între toate aceste departamente. Departamentele fiscale eficiente sunt cele care trebuie să fie pregătite să îşi asume responsabilitatea pentru informaţii şi nu să fie doar utilizatori pasivi a acestora. Dintre toate provocările menţionate, aceasta este probabil cea mai importantă în contextul transformării organizaţionale necesare în cadrul unei companii. Timp de mulţi ani, departamentele fiscale au fost utilizatori pasivi ai datelor în cadrul organizaţiilor, „generatorii” de date fiind, cel mai adesea, departamentele financiare sau alte echipe în cadrul organizaţiei. Noi sisteme ERP pot fi implementate, fără a implica un reprezentant activ din partea departamentului fiscal. Deloc surprinzător, acest lucru a creat provocări în obţinerea informaţiilor relevante necesare în cadrul departamentului de taxe şi a dus la utilizarea excesivă a foilor de calcul individuale. Astfel, informaţiile nu au putut fi reconciliate în cadrul mai multor sisteme de operare şi aşa au luat naştere procesele de reconciliere lunară, incluzând calcule fiscale detaliate (un lucru foarte evident în prezent, odată cu pregătirea implementării SAF-T în România). Această abordare trebuie schimbată.

Ce este Administraţia Fiscală 3.0 şi unde suntem raportat la aceasta?

În decembrie 2020, OCDE a lansat „Administraţia Fiscală 3.0”, un proiect care are în vedere o nouă viziune a administrării din punct de vedere fiscal, în care procesele fiscale sunt implementate din ce în ce mai mult în sistemele din business, în care impozitarea reflectă cât mai îndeaproape evenimentele impozabile şi în care taxele si impozitele sunt elemente care fac parte din viaţa de zi cu zi şi business ca şi când ar reprezenta evenimente naturale fireşti. Mai precis, ceea ce face posibil acest lucru este capacitatea de a putea utiliza în mod relevant datele fiscale. Presupunând că majoritatea companiilor erau deja conforme cu raportările fiscale anterioare, noile cerinţe de raportare nu le vor influenţa baza fiscală şi nici nu le vor îmbunătăţi măsurile de conformitate, însă vor implica timp şi costuri suplimentare de conformitate şi transparentă fiscală, în condiţiile în care informaţiile de raportat sunt foarte detaliate. Chiar şi tranzacţiile raportate de terţi în timp real ar putea declanşa o inspecţie fiscală, verificare de care poate nici nu aţi fi informaţi că are loc. Prin urmare, contribuabilii trebuie să fie pregătiţi pentru această nouă normalitate, trebuie să deţină un bun control şi o cunoaştere îndeaproape a datelor care sunt raportate în acest nou mod de gestionare şi raportare a datelor fiscale şi să fie pregatiţi să utilizeze soluţii tehnologice relevante. Nu în ultimul rând, trebuie să aibă o atitudine proactivă şi să încerce să fie mereu cu un pas în faţa autorităţilor fiscale.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
opinie,
RENÉ SCHÖB,
KPMG

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.