A schimba niste maruntis cu ceva mai mult maruntis

Autor: Dorin Oancea Postat la 07 martie 2011 39 afişări

Caracteristice pentru sfarsitul deceniului sapte al secolului trecut au fost salile de jocuri electronice, cel putin in japonia si o mare parte din statele occidentale. cel putin in japonia era nebunie, care s-a pastrat destul de mult timp. dar in acea perioada jocurile au avut de trecut un mare hop. nu era vorba de tehnica, nu era vorba de atractivitatea jocurilor, era vorba de un banut.

Retineti, era finele deceniului sapte: la putere era rockul, baietii inca aveau pantaloni evazati si plete, iar PC-ul era prezent doar in povestirile SF. Iar lumea nu era inca bantuita de demonul tehnologic. Asa ca oamenii trebuiau atrasi spre automatele cu Pac Man. Si nu era numai asta: aparatele trebuia sa fie profitabile, atat pentru proprietari, cat si pentru creatorii de jocuri. Dar, in acelasi timp, trebuia sa ofere jucatorului o experienta placuta, trebuia ca acesta sa nu se simta inselat. In Statele Unite moneda de baza era sfertul de dolar, iar in Japonia cea de 50 de yeni. Insuficient, incasarile trebuia sa se dubleze.

In SUA salile de jocuri au intrat in declin. O solutie, aplicata si in SUA si in Japonia, a fost introducerea masinilor la care puteau juca doi oameni odata, jocurile fiind simulatoare de lupte, box sau arte martiale. O alta strategie a fost aparitia simulatoarelor care creau o anume dependenta, de genul Hang-on (motociclete), After Burner (avioane) sau OutRun (auto). Noile jocuri au revigorat intr-o oarecare masura salile, dar incasarile au ramas insuficiente.In Statele Unite salile au pierit, pur si simplu.

In Japonia o solutie miraculoasa a salvat industria. Japonezii au trecut de la moneda de 50 de yeni la cea de 100 de yeni. Si nu-i de joaca: acesta este un moment major nu numai pentru salile de jocuri, care au devenit emblematice pentru arhipelagul nipon, ci si pentru industria computerelor, a jocurilor electronice, a consolelor de jocuri si in general a intregii nebunii tehnologice pe care o traim. Faptul ca unii au schimbat niste maruntis cu ceva mai mult maruntis. O industrie intreaga a pierit pentru ca America nu s-a putut rupe de magia sfertului de dolar. O industrie mondiala a aparut pentru ca japonezii au dublat valoarea banutului cerut jucatorului. Aceasta este o poveste minunata, folositoare oricui vrea sa justifice o majorare de pret.

Din pret se isca inovatia, cercetarea, noile tehnologii, slujbe. Si ceva profit, desigur. Dar daca ne-am opri aici, povestea ar fi nedreapta, pentru ca nu este intreaga. Pentru a o intregi trebuie sa vorbim de concurenta si de speculatori. Speculatorii sunt in prezent o specie cat se poate de detestata acum: intreaba pe oricine de ce au crescut preturile marfurilor si ale alimentelor, ale petrolului sau bumbacului si iti va raspunde, instantaneu si pavlovian, ca din vina speculatorilor. Ei au inlocuit "lacomia" atat de criticata undeva prin 2008 - 2009 si acum incaseaza o doza buna din oprobiul public pentru dublarea pretului petrolului. Dar cei ce iti vorbesc, pavlovian, repet, despre speculatori, ignora China si alte state care au purces la stocarea de marfuri pentru a determina o crestere a preturilor acestora. Pe acestia cum ii clasifici, speculatori sau realisti si preocupati de economiile natiilor lor?

In Romania veti mai gasi insi care, la fel de pavlovian, se vor plange de importurile considerabile de produse alimentare si de cheltuielile pe care le facem, si cum suntem o tara care care ar putea hrani 60 de milioane de oameni, dar care nu reuseste sa isi asigure un minimum de consum. Toata lumea iti va povesti despre productivitatea scazuta si costuri mari si despre taxe si nemunca, dar nimeni nu spune ca suferim din cauza ca nu sunt destul de multi speculatori.

Care sa determine taranul sa munceasca oferin-du-i un pret corect pentru cereale, lapte si carne. Speculatori care sa puna la punct niste sisteme coerente din punct de vedere logistic, financiar si tehnic de colectare a produselor, care sa intregeasca lantul rupt dintre producatori si procesatori si magazine. Speculanti care sa se concureze intre ei si astfel sa dinamizeze piata.

Cresterile preturilor la benzina si motorina din ultima perioada pot fi privite drept frane in calea revenirii economice a Romaniei; la fel solicitarile producatorilor si distribuitorilor de majorare a preturilor la gaze sau la electricitate. Cred ca e un punct de vedere oarecum gresit. Petrom nu greseste cand obtine cel mai mare profit din istoria companiei, greseste economia Romaniei care nu determina Petrom sa reinvesteasca acest profit tot aici. Nu gresesc producatorii care cer cresterea pretului la gaze, aflat undeva intre jumatate si o cincime fata de preturile practicate in alte state europene, gresesc diriguitorii care joaca prin pret cartea ieftina a populismului si care ruineaza si elimina astfel orice potentiala sansa de dezvoltare.

Gresesc toti cei ce permit, prin imobilism si imbecilitate, perpetuarea starii de saracie. Ne trebuie speculatori care sa speculeze si institutii care sa-i controleze si sa-i tempereze. Fundamental, trecerea de la 50 la 100 de yeni in slotul jocului din anii '70 si cresterea de acum a pretului benzinei sunt miscari asemanatoare - pot parea daunatoare pentru unii si folositoare pentru altii. Este o chestiune de perspectiva; importanta benzinei ar fi mult mai redusa daca economia ar fi competitiva, eficienta, eliberata de capusele politico-economice, iar romanii ar avea un nivel de trai decent.

Fundamental, a schimba niste maruntis cu ceva mai mult maruntis.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
opinii,
maruntis,
jocuri
/opinii/a-schimba-niste-maruntis-cu-ceva-mai-mult-maruntis-8030999
8030999
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.