Wikileaks tocmai a lansat o campanie pentru strângerea a 100.000 de dolari, bani care vor fi oferiţi celui sau celor care vor dezvălui detaliile "celui mai bine păzit secret european", tratatul în valoare de multe miliarde de dolari care este negociat în prezent de oficiali americani şi europeni. Acordul, atacat puternic de o sumedenie de voci - jurnalişti, societate civilă, analişti, şi apărat de Comisia Europeană, care invocă beneficii de tot soiul, este în măsură să se transforme într-un subiect major în următoarea perioadă.

Pentru că, unu la mână, cei de la Wikileaks au toate şansele să reuşească în demersul pe care şi l-au propus. Au strâns până la momentul scrierii acestui articol peste 48.000 de dolari de la 1215 inşi, iar pentru prevederile secrete ale TPP, acord comercial care se negociază între Statele Unite, Australia, Canada, Japonia, Mexic şi altete state, care reprezintă cam 40% din PIB mondial, au obţinut mai mult decât au cerut - 105.288 de dolari de la 1743 de cetăţeni. Detalii legate de TPP au fost deja publicate de Wikileaks, legate deeliminarea unor "bariere" privind servicii financiare, telecomunicaţiile, comerţul electronic sau licenţieri de produse.

Şi pentru că, doi la mână, o petiţie a alianţei "Stop TTIP" a strâns un milion de semnături în numai două luni de zile; documentul i-a fost înmânat în decembrie trecut preşedintelui Comisiei Europene Jean-Claude Juncker. Alianţa "Stop TTIP" reuneşte 470 de organizaţii din 24 de ţări ale uniunii, iar în iunie 2015 numărul semnatarilor crescuse la 2 milioane.

Care sunt datele problemei? Studii citate de Guardian arată că acodul, care în opinia oficililor europeni ar putea aduce UE un spor economic de peste 100 de miliarde de dolari, va costa 600.000 de locuri de muncă şi va duce la o scădere a exporturilor europene, o scădere a PIB pentru statele membre şi o reducere a veniturilor pentru angajaţi. O altă miză este definită prin acronimul ISDS - "investor-state dispute settlement", o procedură care permite companiilor să obţină compensaţii în cazul unor dispute cu guvernele, prevederi care au permis deja, în alte areale comerciale, unor companii din industria tutunului să se judece sau să obţină compensaţii pentru prevederi ale legilor anti-fumat sau unei companii să acţioneze în justiţie statul german pentru că a renunţat la centralele nucleare. Până în finele lui 2014 în întreaga lume erau 405 cazuri ISDS finalizate, din care statele câştigaseră doar o treime, un sfert fuseseră pronunţate în favoarea investitorilor iar un alt sfert prevedeau plata unor despăgubiri. Despăgubiri care, de regulă, nu sunt de neglijat - Guvernul canadian, de exemplu, a plătit 500 de milioane de dolari unei companii din industria medicală pentru că a refuzat înscrierea a două patente care s-au dovedit a fi nu prea eficiente din punct de vedere medical.

Cititi mai multe pe www.gandul.info