Multi spun ca a dat un ajutor industriei pentru a face jocul mai interesant, iar acum vine vijelios din urma. Sternlicht a revolutionat industria hoteliera de cateva ori si a "furat" clientii si gloria unor giganti ca Marriott sau Hilton, prea lenti pentru caruselul inovatiilor sale. "In industria asta (hoteliera - n.r.) a facut o multime de oameni sa para ridicoli", spune Ted Darnall, COO al HEI Hotels and Resorts, unul dintre fostii manageri ai operatiunilor Starwood din America de Nord. "A avut mereu vi-ziunea si strategia pe care asa-numitii experti ai industriei nu au vazut-o niciodata sau n-au putut sa o puna in practica. Foarte putine dintre ideile sale au dat gres de-a lungul timpului. Si a avut o multime de idei."

Stilul Barry Sternlicht

A ajuns la cifrele de mai sus incepand de la o investitie aproape falimentara, la mijlocul anilor '90. Atunci a cumparat, cu 120 de milioane de dolari, un mic grup de investitii in real estate, companie sub care a adunat, mai apoi, branduri ca Sheraton si Westin, a fondat si impus alte proiecte, ca lantul "W", si a transformat povestea banala a unui hotel din New York, St. Regis, intr-una de succes mondial.

Dar cand operatiunile pe care le conducea au crescut intr-un imens imperiu hotelier, Sternlicht a fost "prins" in managementul de zi cu zi al hotelurilor, ce l-a departat de marile tranzactii pe care le adora si azi. A incercat sa delege atributiile sale unui nou CEO si s-a mutat in fotoliul de presedinte executiv. Dar lucrurile nu au mers mai bine. Dupa cateva dispute publice cu noul CEO, el a ales sa paraseasca, din mers, trenul Starwood. In 2005, la intalnirea anuala a companiei, a luat microfonul si, fara nicio explicatie si spre surprinderea tuturor, si-a anuntat retragerea: "E timpul sa-mi indrept atentia catre familie si celelalte afaceri." Astfel, el s-a alaturat unei lungi liste de antreprenori care au fondat companii de succes si au realizat, la un moment dat, ca aceste companii nu mai au nevoie de serviciile lor. Urma, in mod normal, una dintre cele doua variante general valabile: te dai la o parte pentru a reveni, salvator, la conducerea companiei, in stilul Steve Jobs; sau, la fel ca Bernie Marcus de la Home Depot, pleci fara sa te mai uiti in urma si te dedici familiei.

El a preferat o alta varianta, in stilul sau. A plecat din companie cu ambitia de a se intoarce in industrie pentru a-si intrece fostii colegi.

Isi concureaza creatia

Toata viata sa, chiar daca a obtinut succes dupa succes, el a fost primul si cel mai aprig critic al sau si, tocmai din acest motiv, priveste retragerea sa ca pe un esec. Chiar daca a parasit compania intr-un moment in care aceasta mergea foarte bine, chiar daca Starwood a ajuns unul dintre cele mai cunoscute branduri hoteliere din lume, un esec este tot un esec. Daca el nu a mai putut conduce grupul, oricare ar fi motivele, inseamna ca undeva a gresit. Asta este mentalitatea lui Barry Sternlicht.

Astazi, el este presedinte si CEO al Starwood Capital Group, un fond de investitii pe care l-a fondat in 1991, si care nu are nicio legatura cu Starwood Hotels. De asemenea, este presedinte al board-ului la Group Taittinger, celebrul nume de sampanie frantuzeasca, si al Societe du Louvre, companie pe care si-a adjudecat-o prin cumpararea Taittinger.

In ultimii ani, fondul Starwood a bifat mai bine de 270 de investitii, cu sume medii de peste 30 de milioane de dolari. A investit in 11.500 de apartamente, in aproape 1.000 de hoteluri, mai bine de 18 milioane de metri patrati de teren destinat birourilor si lista poate continua. Pe scurt, Sternlicht este un om foarte ocupat. Totusi, el se incapataneaza sa ridice un alt imperiu hotelier care sa concureze si sa intreaca, bineinteles, chiar si primul sau "copil", Starwood.

Obsesie pentru succes

Reteta o cunoaste prea bine, pentru ca timp de zece ani s-a ocupat personal de fiecare detaliu de la Starwood. Daca o priza nu era asezata la locul potri-vit, considera ca este responsabilitatea sa sa o mute. O parte din anturajul care a lucrat impreuna sau pentru el spune ca Sternlicht este un maniac al detaliilor. Acum se bazeaza tocmai pe aceeasi manie pentru a-l ajuta sa ridice un al doilea imperiu si se pregateste sa lanseze trei lanturi de lux: cel mai exclusivist este Crillon, urmeaza "1", un lant ecologic, si Baccarat, ce va include cateva apartamente si vile de lux.

De data asta, insa, ii va fi infinit mai greu. Toata lumea il ia in seama acum si toti competitorii par sa-i copieze ideile inca din stadiul de proiect. O alta problema importanta, lui Sternlicht ii lipsesc resursele materiale de la Starwood. El isi finanteaza noile proiecte prin imprumuturi si 3 miliarde de dolari stransi in ultimii doi ani prin fondul sau de investitii, Starwood Capitals (cum spuneam si mai sus, nicio legatura cu lantul hotelier).

Proiectul "1" va fi, dupa cum spune Sternlicht, un gen de "W Hotels" cu constiinta. "Conceptul hotelului W mi se potrivea acum zece ani, la 35 de ani, iar '1' ma reprezinta acum, la 45." Despre hotelurile "verzi" spune ca sunt la moda si se vor dezvolta enorm in urmatorii ani, iar el este un sustinator al acestui tip de cladire. Si-a cumparat si un Lexus hibrid, doar pentru a fi mai convingator. Totusi, Gulfstream-ul IV s-ar putea sa-l dea de gol. Dar proiectul este proiect, verde sau nu, si are nevoie de cele mai bune locatii pentru a fi un succes. In Washington a cumparat Ambasada Nigeriei, vizavi de Ritz-Carlton, pentru 15,5 milioane de dolari, dar aceasta este o locatie "obisnuit de potrivita" dupa criteriile sale. Una cu adevarat deosebita este peste ocean, in Franta. Prin achizitia Groupe Taittinger si Societe du Louvre (al carui actionar principal era familia Taittinger), o tranzactie in valoare de 3,2 miliarde de dolari, pe care a pus-o la punct imediat dupa retragererea de la Starwood, el a preluat fraiele unuia dintre cele mai exclusiviste hoteluri din lume: Hotel de Crillon.

Piatra de temelie a noului imperiu

Din prima zi in care si-a concentrat toata atentia asupra Starwood Capital, renuntand la conducerea Starwood Hotels, Sternlicht si-a manat puternic cei 144 de angajati si parteneri. El vrea acum sa concureze cele mai importante fonduri de investitii din lume si isi impinge angajatii pana la limita. Locotenentii sai de la Starwood Capital, oameni care ii sunt alaturi de peste sase sau sapte ani, s-au obisnuit deja cu "obsesiile lui". "Toata lumea il iubeste pe Barry, chiar daca nu neaparat in fiecare zi", spune Jerry Silvey, CFO-ul companiei.

Ultimul si cel mai inspirat exemplu pentru caracterul sau dateaza din aprilie 2005. Atunci a primit o informatie despre posibila vanzare a Societe du Louvre, grup ce detinea unul dintre cele mai exclusiviste branduri de hoteluri din lume, Crillon. Vanzatorii erau familia Taittinger, celebrul nume de sampanie frantuzeasca.

Sternlicht si-a trimis oamenii la Paris, in Franta, pentru trei saptamani. Echipa s-a cazat la Sofitel, chiar vizavi de Crillon, unde a muncit 20 de ore pe zi pentru a "coace" oferta potrivita, in franceza. De fapt, toate raspunsurile francezilor trebuia traduse in engleza, iar oferta lor, in franceza. In cele din urma, munca titanica a meritat si era timpul pentru sarbatorirea succesului. Sau poate nu era. Actele au fost semnate joi, iar luni a urmat sedinta obisnuita de la ora 9 dimineata. Cateva sticle de Taittinger asteptau, sub masa de consiliu, sa fie deschise. Dar nu fost cazul. Sternlicht a inceput sa le ceara idei rapide pentru dezvoltarea locatiei, asa cum facea de obicei. Compania incheiase cea mai importanta achizitie, dar pentru el nu conta. Toata lumea trebuia sa-si reia lucrul obisnuit.

El spune ca nu isi cere scuze pentru nimic si nu poate sa slabeasca ritmul. Pur si simplu nu poate si nici nu intelege de ce unii oameni ar vrea sa incetineasca vreun moment. "Sunt criticat adesea ca nu am invatat, nici pana azi, sa sarbatoresc succesele. Poate e vina tatalui meu, pe el l-am mostenit. Dar e ca o cursa contra cronometru. Daca te-ar urmari un rechin, te-ai opri? Nu, ai fi terminat. Asa este si in business. Reduci motoarele, esti terminat."

Cel mai scump hotel din lume

Hotel de Crillon, ce priveste direct catre Place de la Concorde, in Paris, construit in 1758 de Louis al XV-lea, a fost o resedinta privata pana in 1909. Imediat ce a fost transformat in hotel, a fost adoptat de cei mai mari lideri ai lumi. Acolo a stat delegatia americana care a semnat Tratatul de la Versailles (nota de plata s-a ridicat la 900 de mii de dolari), dar si comandantul ocupatiei germane doua decenii mai tarziu. Astazi a ramas o locatie destinata elitelor si gazduieste anual Balul International al Debutantelor.

Luxury, grupul ce monitorizeaza averile la nivel mondial, a aflat, in urma unui chestionar impartit printre clientii cu averi de peste 10 milioane de dolari, ca hotelul Crillon este considerat unul dintre cele mai exclusiviste hoteluri din lume. Planul lui Sternlicht este sa transforme hotelul intr-un brand international si sa-l impuna drept cel mai scump lant hotelier din lume. A gasit deja cateva cladiri istorice in orase ca New York, Shanghai sau Moscova, iar despre marketing spune, simplu: "cine se pricepe se pricepe".