BUSINESS MAGAZIN: Anul trecut nu a fost unul exceptional. Cum credeti ca va evolua piata in 2007?

VALENTIN NEGOITA: Eu as zice ca cea mai potrivita atitudine ar fi cea a unui optimism temperat. Cred ca sunt motive sa credem ca 2007 va fi mai bun in vanzari decat 2006, chiar si din simplul motiv ca  va trebui sa accesam fondurile structurale. Si vom ajunge si la utilizarea lor spre informatizarea administratiei publice. Un studiu facut anul trecut a revelat o situatie ciudata: 43,5% dintre gospodariile romanesti au calculator si il folosesc, ceea ce e foarte bine, in timp ce la serviciu e vorba de doar aproape 10%. Ceea ce spune extrem de multe, daca nu totul.

Aici e locul, al programelor guvernamentale care anul trecut au cam lipsit, dar isi vor face aparitia. Aici este potentialul de crestere cel mai mare, incepand cu acest an. In ultimii 2-3 ani, pe piata PC-urilor conduc in vanzari utilizatorii finali din sectorul IMM si SOHO (small office home office). Acestia sunt peste 80% din consumatori. Restul, achizitiile guvernamentale, proiectele, sunt aproape inexistente.

BUSINESS MAGAZIN: Si tocmai acestia sunt cei care ar putea aduce cele mai mari venituri furnizorilor.

VALENTIN NEGOITA: Teoretic. 2006 fata de 2005 a fost un an de stagnare in mare masura si de crestere doar pe unele segmente, la notebook spre exemplu. Anul acesta va fi precis o crestere, probabil peste 20%, dar e greu de anticipat acum, pentru ca acele proiecte va trebui sa-si faca si efectul.

BUSINESS MAGAZIN: Domnule Jitaru, dumneavoastra ca producator cum vedeti lucrurile?

GABRIEL JITARU: Nu stiu daca va fi chiar cum spune domnul Negoita, dar si eu cred ca proiectele publice vor creste in valoare. Si mai sunt si acei bani europeni.

BUSINESS MAGAZIN: Dar reducerea taxelor vamale la monitoarele LCD, de exemplu, va avea o influenta sensibila?

VALENTIN NEGOITA: Da, fara indoiala. Ca si la notebook-uri, categoria incepe sa fie definita foarte bine si cresterea este in pas cu ce se intampla pe pietele mature. Chiar daca pretul lor este mai mare decat la echipamentele clasice, a scazut masiv in ultimii doi ani. Si atunci, cu noile preturi pe care le vor afisa comerciantii, cred ca vor avea succes. Mai ales ca publicul roman nu se duce pe lucruri foarte ieftine.

BUSINESS MAGAZIN: Domnule Szarvadi, ca se vorbea de pret, cum au evoluat preturile fata de acum o luna in magazinele Domo? Ati scazut deja?

LORAND SZARVADI: Sigur ca da, din octombrie tot scad preturile. Aici as adauga insa ca la IT nu scad preturile din cauza eliminarii taxelor vamale, care erau la fel si inainte. Vor scadea insa la LCD-uri si la plasme. Aici chiar am inregistrat cresteri puternice in vanzari...

BUSINESS MAGAZIN: Dar aceste scaderi de taxe vor fi reflectate integral in pretul din magazine. Tot cu 28% (diferenta intre taxele vamale inainte si dupa aderare) va fi si pretul mai mic?

LORAND SZARVADI: In cam trei luni de zile, fara indoiala. Stocurile de acum se vor epuiza. Nu cred ca diferenta se regaseste in totalitate deja, dar in trimestrul al doilea va fi. Presiunea pe preturi si pe marje e prea mare, comerciantii nu vor reusi sa evite scaderea. Competitia e mare. In retail, suprafetele cresc si noi trebuie sa vindem mai mult pe metrul patrat si acum ne bazam efectiv pe buzunarul romanului de rand care, si el, sper ca va cumpara mai mult.

BUSINESS MAGAZIN: Ce vor prefera consumatorii odata cu scaderea preturilor la cateva categorii? Vor alege sa cumpere mai ieftin acelasi produs sau vor opta pentru produse dintr-o gama superioara?

LORAND SZARVADI: Eu cred ca brandurile se vand si in acelasi timp se vand si produsele de o calitate mai buna. In Romania se vand in general mai multe branduri decat in Europa de Vest. Un retailer generalist, un media center, vinde mult mai multe produse no-name in Germania sau in Franta. Romanii au optat pentru calitate. Si odata cu scaderea preturilor, eu cred ca ramanem pe aceleasi categorii de produse.

PAUL MILITARU: Eu cred ca romanul nu cumpara nici cele mai ieftine produse, nici cele mai scumpe. Si asta si la IT, sectorul care ne reprezinta.

LORAND SZARVADI: Experienta mea e alta. Eu vand cele mai ieftine si cele mai scumpe. Produsele de mijloc practic nu exista. Asta e in general la marii retaileri. Se vand produsele de top si cele de intrare.

CODRUT PASCU: E clar ca ciclul de inlocuire al produselor medii este mai scurt in tarile cu venituri mari pe cap de locuitor decat in Romania. Si nu cred ca noi vom face exceptie. Probabil ca nu o sa se mai inlocuiasca televizorul la 6-7 ani, ci se va inlocui la 4-5 ani. Probabil se va inlocui si masina de spalat mai repede in Romania. Nu o sa mai fie multi care au masina de spalat 15-20 de ani.

BUSINESS MAGAZIN: Ca tot vorbeam de masini de spalat, care e situatia pe piata de electrocasnice?

MONICA IAVORSCHI: Si noi asteptam o usoara crestere, mai ales tinand cont de faptul ca anul trecut s-a inregistrat o usoara scadere, nu mult, dar cu 10%. Asta strict la masinile de spalat. Pe total la piata de electrocasnice, opinia generala e ca piata a scazut un pic cu vreo 5%. Noi suntem mai optimisti decat media pietei, dar asa se vede de la noi.

BUSINESS MAGAZIN: Din portofoliul de produse Arctic, ati concurat cu vreun produs care acum se ieftineste?

MONICA IAVORSCHI: Nu, noi nu suntem afectati, la electrocasnice nu este nicio schimbare. Noi avem televizoare CRT mai apropiate de subiect, dar la care nu a existat vreo schimbare, ar fi fost LCD-urile si plasmele, dar pe care noi nu le importam inca.

BUSINESS MAGAZIN: Vreti sa aduceti?

MONICA IAVORSCHI: Nu stiu, tinand cont de faptul ca avem televizoare, ar fi un pas natural.

NICOLAE DUMITRESCU: O mare schimbare va fi pe piata ecranelor LCD, pentru ca plasmele nu prea mai sunt solicitate. Cererea este mult mai mare pentru LCD-uri. La noi este 99%.

CODRUT PASCU: Tehnologic, LCD-ul e superior plasmei si costul de productie e mult mai mic.

BUSINESS MAGAZIN: Credeti ca anul acesta se vor mai reduce putin marjele sau veti castiga din acest joc cu taxele vamale?

LORAND SZARVADI: Vanzarile vor creste, nu marja, pentru ca nu stam noi foarte rau cu marja pe unitate, dar vanzarea pe metrul patrat nu e ca in vest. Si costurile sunt ca in vest, dar ne bazam pe o piata cu o putere de cumparare data de un venit de zece sau de cinci ori mai mic. Piata trebuie sa creasca, iar marjele... daca se mentin unde sunt, e bine. Asta nu inseamna ca toti retailerii au terminat anul cu profit...

BUSINESS MAGAZIN: Importatorii au avut un pic de castigat si din curs...

NICOLAE DUMITRESCU: Da, s-a castigat, nu pot sa zic nu. Si aprecierea leului s-a vazut putin si in pretul produselor.

BUSINESS MAGAZIN: Dar nu ati transferat toata diferenta, nu?

NICOLAE DUMITRESCU: Am mai pastrat putin si pentru noi, sa compensam volumul.

BUSINESS MAGAZIN: Arctic a fost afectat de cursul valutar?

MONICA IAVORSCHI: Da. In Romania nu am castigat, la exporturi am pierdut...

BUSINESS MAGAZIN: Sa revenim la capitolul previziuni. De IT am vorbit, cum va fi pentru electrocasnice?

MONICA IAVORSCHI: Noi suntem optimisti pe termen mai lung si mai putin optimisti pe termen scurt. E clar ca piata va creste, tinand cont de cresterea viitoare a veniturilor consumatorilor, care vor scadea la un moment dat perioada de inlocuire. Acum poate cu Bulgaria ne comparam, dar fata de Ungaria suntem departe. In Ungaria, rata de inlocuire e undeva la 7-8 ani, iar la noi urca si spre 12. Deci e loc de crestere asa ca am estimat o crestere de 5% pe an. 5-7% e deja scenariul optimist. Pe total piata. Sunt niste tendinte ca poate produsele mai scumpe prind o pondere mai mare in cerere, sunt produse mai sofisticate, au cerere mai mare. Mai ales ca pretul mediu al produselor a scazut, e foarte vizibil trendul asta in ultimii 3-5 ani.

BUSINESS MAGAZIN: Ce inseamna produse mai sofisticate la electrocasnice?

MONICA IAVORSCHI: La masini de spalat e cerere pentru cele cu turatii mai mari, la aragazuri, pentru cele cu volum mai mare. La frigidere, cererea e ca si inexistenta pentru produsele mici si cu o usa. Mai reprezinta cateva procente din piata, dar e departe de nivelul de 20% cat era pana acum cativa ani.

BUSINESS MAGAZIN: Piata per ansamblu va creste, dar vanzarile pe metrul patrat?

LORAND SZARVADI: Sunt sanse bune sa creasca. In primul rand, din 2003 nu mai exista crestere spectaculoasa. Bine, noi ne si bazam pe utilizatorii casnici. In 2003, creditul de consum a ridicat vanzarile, a fost un an exceptional, dupa care am crescut numai prin cresterea suprafetelor. Din 2003 vanzarea pe metrul patrat a scazut. Din cauza asta am inceput sa vindem produse IT si accesorii. E goana dupa suprafete mari. Consumatorul vrea sa cumpere intr-un magazin mare, aerisit, cu de toate. Si specializarea stricta nu mai functioneaza. Efectiv pierdem teren in magazinele alea mici care ne-au mai ramas. Chiar prea repede s-a ajuns in Romania la suprafete de 3.000-5.000 de metri patrati, tinand cont de veniturile populatiei.

NICOLAE DUMITRESCU: Noi facem afaceri la alt nivel fata de marii retaileri, nici nu am beneficiat de boom-ul din 2003, nu ne-a ajutat prea mult creditul cu buletinul, creditul fara avans, noi am avut insa o crestere in fiecare an. Dar vorbim de o alta dimensiune a business-ului.

MONICA IAVORSCHI: La noi, cresterea totala a fost de 7%. Si la export de vreo 30%, e consistent mai mare.

BUSINESS MAGAZIN: Deci viitorul apartine exportului?

MONICA IAVORSCHI: Nu-mi place sa spun, nu ma ocup eu de export, dar da. Industria nu e una dintre cele mai profitabile si economia de scala e obligatorie pana la urma.

BUSINESS MAGAZIN: Si pentru anul acesta ce anticipati?

MONICA IAVORSCHI: La export, suna bine. Tot 30%. Iar pe piata locala, nu stiu, un 5% speram, asa optimist.

BUSINESS MAGAZIN: Si per total piata?

MONICA IAVORSCHI: Tot 5%, in scenariul optimist.

LORAND SZARVADI: Noi ne adresam unei clientele restranse, consumatorul casnic, nu foarte specializat, care vrea si conditii bune de rate. Si noi am crescut, cu vreo 40% anul trecut si cred ca suntem singurii retaileri care chiar au raportat cresteri. Ceilalti au avut chiar reduceri semnificative. Si nu am pierdut bani. Nu am castigat prea mult, dar nici nu am pierdut, ceea ce e o mare realizare pentru anul 2006.

BUSINESS MAGAZIN: Domnule Butolo, domnul Negoita spunea ca anul acesta cresterea in IT ar trebui sa vina din proiecte.

CATALIN BUTOLO: Este dificil de zis ce sume vor veni din proiecte guvernamentale. Ramane de vazut cat la suta va fi IT si cat la suta va fi in partea de comunicatii. De obicei, proportia este 80-20. S-ar putea ca majoritatea fondurilor europene sa se duca spre comunicatii, pentru ca pana la urma e nevoia primordiala a tuturor si probabil ca acolo se vor duce in prima faza. Dar undeva la nivelul Romaniei, speram sa creasca piata de IT&C cu intre 10 si 20%. Ceea ce nu e neaparat rau, la o piata de un miliard, o crestere de 10% inseamna ceva. Sper ca pe retail lucrurile sa mearga bine. Inceputul de an e de bun augur fata de anul trecut care a avut destul de multe urcusuri si coborasuri.

BUSINESS MAGAZIN: Va asteptati sa intre noi comercianti in piata in acest an?

CATALIN BUTOLO: In 2007 si-au anuntat cativa intrarea, dar timid. Pe piata marilor retaileri ma astept mai degraba la ceva spectaculos. Ma refer la cei trei care fac jocurile pe piata de electronice si electrocasnice.

LORAND SZARVADI: Da, concurenti s-au anuntat si chiar vin. Primii doi jucatori europeni (Media Markt si Electroworld - n.r.) sunt asteptati, dupa parerea mea.

NICOLAE DUMITRESCU: E important si cum vor veni, direct sau prin achizitii.

LORAND SZARVADI: Asta e cel mai interesant. E greu fara achizitii, sa creezi o retea. Se grabesc si e greu sa vina altfel. Sunt jucatori foarte mari. Romania e o piata mare, nu avem infrastructura, nu e atat de simplu, chiar fara granita sunt dificultati in lansarea cu cateva magazine concomitent. Un jucator nu cred ca isi permite sa mearga cinci ani in pierdere pana ajunge la masa critica.

BUSINESS MAGAZIN: Pentru importatori cum ar fi mai bine?

MONICA IAVORSCHI: Direct ar fi mai lin si mai bine pentru toata lumea.

COSTEL GROZAV: Si am avea un nou client pana la urma. Daca ar fi o achizitie, am muta doar banii dintr-un buzunar in altul.

CODRUT PASCU: Un nou intrat gandeste: pot sa investesc greenfield, abordez Romania si in 3 ani de zile ajung la o acoperire nationala. Cu anumite costuri si nu am profit pe aceasta perioada. Problema e ca si din punct de vedere al atractivitatii pietei exista o fereastra de oportunitate. Peste cinci ani de zile, 5% crestere o sa ni se para enorm. Si daca nu faci bani atunci cand piata creste, e greu de presupus ca actionarii respectivi vor avea incredere ca poti sa faci bani multi ca sa recuperezi si pe primii pe care i-ai pierdut, peste 5 ani de zile cand piata va fi mult mai calma decat acum. Deci un nou jucator serios tot timpul o sa puna pe primul loc posi-bilitatea de a achizitiona un retailer local deja stabilit. Doar daca preturile pe care le vor cere cei de aici vor fi punitive se va recurge, zic eu, la dezvoltarea de la zero.

BUSINESS MAGAZIN: Apropo de extindere, CES a lansat cel de-al doilea brand. Catre ce public se adreseaza?

GABRIEL JITARU: Da, e vorba de Myriam. Am dorit sa scoatem o platforma mai performanta pentru ca trendul in piata este ca se doreste ceva mai mult. Oferim o calitate mai buna bazandu-ne atat pe componente, cat si pe partea de utilitate. La Myriam vom avea sistemul de operare Windows spre deosebire de Davio care rula aproape 100% pe Linux. A fost o cerere pe partea aceasta de sisteme mai scumpe, pe care le scoti din cutie si merg. Am avut probleme cu Davio, pentru ca multi nu stiau cum sa scoata Linux de pe el, sa-si puna Windows pirat.

BUSINESS MAGAZIN: Aveti planuri sa intrati si in alte lanturi - in afara de Altex - cu aceste doua marci?

GABRIEL JITARU: In perspectiva da, acum nu. Nu pentru anul acesta. In acest moment pe partea de PC s-a ajuns aproape de un maxim si retailul nu mai poate creste. Asa ca vom cauta si alte modalitati ca sa putem justifica investitia facuta in fabrica.

BUSINESS MAGAZIN: Pe partea de import ce perspective sunt?

PAUL MILITARU: Punctul nostru forte si atentia noastra este pe brandul Dell pe care il distribuim de anul acesta. Anul trecut am obtinut trei milioane de euro printr-un parteneriat indirect cu Dell, anul acesta vrem sa dublam aceasta cifra. Din perspectiva unui distribuitor, lucrurile stau putin altfel, businessul e diferit. Si e interesant ce aud pentru ca putem sa ne pregatim si noi lucrurile pentru anul acesta.

BUSINESS MAGAZIN: Ce intentionati anul acesta, veti fi mai activi pe retail?

PAUL MILITARU: Desigur ca si retailul e o tinta, dar in momentul acesta noi facem in proportie de 90% distributie. Catre revanzatori si apoi ajung la end-user o mare parte din produsele noastre. Si o parte, din proiecte.

BUSINESS MAGAZIN: Vor urma mai multe promotii, veti fi mai agresivi?

PAUL MILITARU: Nu cred. Am avut o crestere de 100%, iar pentru anul acesta ne vom propune aceeasi tinta si e realizabila fara eforturi deosebite.

CATALIN BUTOLO: Pentru noi ar fi greu sa avem o astfel de crestere. Ce ne dorim este sa crestem mai mult decat media pietei. Deja la nivelul pietei, pentru o companie medie spre mare, este greu sa ai cresteri spectaculoase mai ales in retail. In general, cand cresti peste piata pe o piata matura, furi din cota de piata a cuiva. E foarte mult loc de crestere, dar depinde de infrastructura, de ceea ce se va intampla la nivel guvernamental. E greu sa atingi orase mai mici sau sa intri pe sectorul rural. Si mai cred ca un segment interesant in acest an o sa fie online-ul care o sa creasca spectaculos.

BUSINESS MAGAZIN: Cat la suta din vanzarile Ultra Pro sunt facute acum online?

CATALIN BUTOLO: Nu reprezinta o pondere importanta, undeva in jur de 5% maximum. E insa o directie de business pe care o vom dezvolta.

LORAND SZARVADI: Si noi am relansat de curand site-ul, insa e o provocare sa gasesti compromisul intre strategia de retailer traditional si retailer online. E cu totul altceva. Trebuie sa gasesti combinatia optima, poate chiar sa folosesti site-ul in magazine.

VALENTIN NEGOITA: E si o chestiune de costuri. Daca la offline ai obsedantul metru patrat, aici metrul patrat dispare.

LORAND SZARVADI: In online, chiriile se transforma in reducere, pentru ca nu se vinde produsul la acelasi pret. Noi am reusit sa crestem de cinci ori vanzarile online. Am ajuns la 2 milioane de euro vanzari, nu e o cifra semnificativa, dar oricum e ceva. Totusi nu ne putem compara cu alte magazine online. Noi nu putem sa fim atat de agresivi online si nici Ultra Pro sau orice alta retea, pentru ca efectiv muscam din felia noastra.

BUSINESS MAGAZIN: Referitor la directivele europene in materie de reciclare, cum credeti ca va functiona sistemul? V-ati pregatit? Veti acoperi din interior nevoia sau veti contracta firme specializate?

MONICA IAVORSCHI: Din interior nu prea cred, nu exista infrastructura, este imposibil pentru oricine sa finanteze un asemenea proiect. Vorbim de zeci, sute de milioane de euro. Nici n-am incercat sa facem calculul acesta. Categoric, trebuie contractat...

BUSINESS MAGAZIN: Aveti de unde alege in momentul acesta?

MONICA IAVORSCHI: In momentul acesta nu. Sunt cativa ofertanti in piata, dar nu de dimensiunea necesara. Si este un proiect la care, cu siguranta, ar trebui ca producatorii sa lucreze impreuna.

BUSINESS MAGAZIN: In strainatate, exista in magazine cutii in care pot fi puse, pentru a fi reciclate, anumite produse - bunaoara baterii sau telefoane mobile. Cand va aparea in magazine precum Domo aceasta posibilitate?

LORAND SZARVADI: Foarte curand.

BUSINESS MAGAZIN: Si pe etichete va fi mentionat distinct cat la suta din pret inseamna reciclare?

MONICA IAVORSCHI: Inca nu s-a ajuns la o concluzie. Dar asta ar fi solutia optima, daca ne uitam la tarile din Europa care au facut acest lucru. In tarile care nu au avut foarte mult de suferit nici retailerii, nici producatorii, au afisat vizibil aceasta taxa.

LORAND SZARVADI: Pe factura trebuie sa fie foarte vizibil.

VALENTIN NEGOITA: Conform directivelor, lucrurile ar trebui sa fie simple si prietenoase pentru consumator. Sa-l informezi ca la pretul de 100 de euro vine taxa vizibila - in cazul produselor IT, ori 2, ori 8 euro - transformata evident in lei. In vest cam asta se intampla. La raft apare pe pozitia 1 pretul, urmeaza taxa vizibila (denumita in diverse forme - timbru verde, taxa vizibila) si TVA. Si la factura este nevoie de aceeasi transparenta. Speram sa se vada incepand din aprilie, cand e termenul limita pana la care trebuie pornit.

BUSINESS MAGAZIN: Dar pana la urma cum se va incasa aceasta taxa?

VALENTIN NEGOITA: Fluxul e urmatorul. Eu, ca si consumator, cumpar un produs electronic sau electrocasnic. Platesc si aceasta taxa, care este trecuta pe factura. Taxa nu este retinuta de retail, pentru ca retailerul o da distribuitorului sau producatorului care i-a dat marfa. De la acesta, taxa se duce catre asociatia colectiva, care, la randul ei, plateste colectorii si reciclatorii.

BUSINESS MAGAZIN: Au aparut deja colectori sau reciclatori?

VALENTIN NEGOITA: Cu colectorii nu e problema, de reciclatori este insa nevoie. Dar nu este pana la urma nici asta o problema - Budapesta este aproape, Praga la fel. Chestiunea cea mai arzatoare va fi colectarea - vedeti mase de romani ducandu-se spre puncte de colectare care nu exista? Probabil ca se va intampla ca in Ungaria - nici ei nu stau extraordinar cu punctele de colectare municipale - vor fi schimburi unu la unu. Consumatorul are dreptul sa ofere retailerului un produs vechi in momentul in care achizitioneaza aceeasi categorie de produse. De exemplu, daca imi cumpar o imprimanta sa o inlocuiesc pe cea actuala, retailerul are obligatia sa mi-o preia pe cea veche.

BUSINESS MAGAZIN: Si ati implementat ceva in acest sens?

VALENTIN NEGOITA: Este in curs de... Vestea buna pentru consumator e ca poate sa scape de vechituri in momentul achizitiei unui nou echipament. Mai mult decat atat, sunt convins ca marii retaileri vor sti cum sa-si atraga clientela, fie inghitand total taxa respectiva, fie prin alte mijloace.

BUSINESS MAGAZIN: Vor creste preturile sau credeti ca producatorii, importatorii, distribuitorii o vor absorbi?

LORAND SZARVADI: Comerciantii nu cred ca au posibilitatea, fara ajutorul producatorilor.

MONICA IAVORSCHI: Noi vindem intr-un an cam 800.000 de bucati si taxa se estimeaza ca va fi de 10 euro per produs. E imposibil sa o acoperi.