Noua mândrie a Germaniei, cu care speră că vor rezolva cele mai arzătoare probleme ale lumii, cum ar fi cancerul, încălzirea globală sau zborul către stele

Postat la 19 iulie 2021 76 afişări

Noua mândrie a Germaniei, cu care speră că vor rezolva cele mai arzătoare probleme ale lumii, cum ar fi cancerul, încălzirea globală sau zborul către stele

În războiul global pentru tehnologia viitorului şi suveranitate, Germania se mândreşte cu cel mai puternic supercomputer din Europa, unul cuantic, făcut de o companie…americană.

Germania s-a lăudat recent cu cea mai puternică maşină de calcul din Europa, un uriaş computer cuantic bazat pe o tehnologie care după ce va deveni matură promite să ajute umanitatea să-şi rezolve cele mai arzătoare probleme sau să-şi îndeplinească cele mai îndrăzneţe dorinţe, cum ar fi tratamente pentru cancer, încălzirea globală şi zborul către stele. Computerul ar trebui să fie un semnal că Germania şi Europa după ea ţin pasul în cursa tehnologică globală. Însă la realizarea dispozitivului cuantic un rol vital l-a avut o corporaţie americană.

Toate superputerile lumii se întrec în a dezvolta şi perfecţiona tehnologia computerele cuantice, aparate cu putere şi viteză de calcul imense în comparaţie cu cele mai puternice supercomputere clasice ale prezentului. Explicat simplificat, computere cuantice manipulează particule subatomice pentru a face milioane de calcule în microsecunde. Acest lucru este posibil pentru că, spre deosebire de calculatoarele tradiţionale, la care unitatea informaţională, bitul, reprezintă ori 1, ori 0, închis sau deschis, la cumputerele cuantice unitatea computatională, qubitul (bitul cuantic), poate fi 1, poate fi 0 sau şi 1 şi 0 în acelaşi timp. Închis şi deschis în acelaşi timp.

Spre exemplu, un computer de 1 qubit poate realiza patru combinaţii diferite: 0 şi 1, 1 şi 0, 0 şi 0, 1 şi 1, toate în acelaşi timp. Acest concept, numit superpoziţie, permite crearea de spaţii de calcul mari, în care sarcinile pot fi procesate în paralel cu viteze mult mai mari decât la computerele clasice. Astfel, în teorie, ceea ce unui computer normal i-ar lua 10.000 de ani pentru a calcula, un computer cuantic poate face în 200 de secunde.

Pe scurt şi mai plastic spus, computerele cuantice sunt „supermaşini care în curând vor găsi rezolvare problemei încălzirii globale şi tratament pentru cancer încercând toate răspunsurile posibile în diferite universuri paralele”, după cum scrie pentru Quanta Magazine comentatorul de specialitate Scott Aaronson.

Întâietatea în acest domeniu ar aduce nu doar faimă şi bani, ci şi o poziţie mult mai bună într-un război al supremaţiei tehnologice care devine din ce în ce mai dur. O tehnologie de care toată lumea are nevoie poate deschide nenumărate uşi pentru cel care o controlează, îi oferă acestuia diferite leviere pe pieţele şi în politicile internaţionale. Apoi, penuria de semiconductori apărută în economia postpandemică arată cât de nocivă poate fi dependenţa de doar câţiva producători. Computerele cuantice vor deveni vitale pentru oricine vrea dezvoltare şi progres.

În Germania, la prezentarea celui mai puternic computer cuantic din Europa, cancelarul Angela Merkel a spus că „în ceea ce priveşte cercetarea în domeniul tehnologiilor cuantice, Germania este printre cele mai bune din lume şi intenţionează să rămână printre cele mai bune din lume”. Ceremonia a avut o vibraţie specială pentru ea, deoarece actualul politician are pregătire de chimist cuantic, aminteşte Politico. „Suntem în mijlocul unei competiţii foarte intense, iar Germania are intenţia de a ajunge să aibă un cuvânt important de spus.”

Europa, Statele Unite şi China sunt prinse într-o cursă pentru a construi şi exploata cele mai puternice computere. Tehnologia cuantică, care doar de curând a început să-şi arate utilitatea practică, promite să efectueze calcule imposibile până acum la viteze record. Germania speră că tehnologia calculului cuantic va stimula inovaţia în întreaga industrie - de la transport şi mediu la sănătate.


Computerele cuantice abia de-acum încep să poată face ceea ce computerele tradiţionale nu pot, dar încă nu în măsura la care pot aduce valoare adăugată, notează Deutsche Welle.

În China, în martie, la un târg de tehnologie destinat printre altele şi educării copiilor, a fost prezentat prototipul unui computer cuantic numit «Jiuzhang».

Ziarul nipon Nikkei scrie că în prezent China pare să acapareze cea mai mare parte a pieţei globale de comunicaţii cuantice, estimată la 2 miliarde de dolari.


Liderii politici speră că tehnologia va aduce un avantaj economic atunci când va fi aplicată în economie. Maşinile care se conduc singure, de exemplu, ar putea învăţa să conducă mai în siguranţă şi mai rapid. Tehnologia promite, de asemenea, că va putea sparge criptarea sofisticată, ceea ce înseamnă acces la informaţiile altora, dar şi riscuri pentru securitate şi suveranitate.

Beneficiile cercetării cuantice revin ţărilor care pot găzdui şi utiliza astfel de dispozitive. Computerul Germaniei, pus în funcţiune într-o locaţie din apropiere de Stuttgart, este construit de compania americană de tehnologie IBM, fiind din categoria IBM Quantum System One, şi va fi administrat de Fraunhofer-Gesellschaft, cea mai importantă organizaţie europeană de cercetare aplicată. Cercetătorii şi companiile vor putea să-şi dezvolte şi să-şi testeze acolo algoritmii cuantici şi să acumuleze experienţă în utilizarea computerului.

Interesul lui Merkel pentru tehnologie subliniază miza Germaniei şi a altor ţări europene care încearcă să-şi construiască un sector de tehnologie local şi să se dezlipească de furnizorii străini. Deşi participarea IBM la programul european subliniază că nici măcar Germania nu a ajuns unde şi-ar dori. Pentru că există puţine companii cuantice europene de vârf, IBM furnizează atât computerul în sine, cât şi cloudul la care este conectat.

Anul trecut, Berlinul a anunţat o investiţie de 2 miliarde de euro în cercetare cuantică pe parcursul a cinci ani şi poate, de asemenea, să utilizeze fondul de 1 miliard de euro al Comisiei Europene pentru tehnologiile cuantice. Totuşi, Merkel a recunoscut că Europa este în urmă şi că trebuie să recupereze. „Calculul cuantic poate juca un rol cheie în efortul nostru de a dobândi suveranitate tehnologică şi digitală”, a spus cancelarul. „Desigur, nu suntem singurii care ne dăm seama că aceasta este calea. Statele Unite şi China au investit sume enorme.”

SUA şi China deţin în prezent cele mai multe brevete asupra computerelor şi tehnologiei cuantice. Guvernul chinez cheltuie cel puţin 2,5 miliarde de dolari pe an pentru cercetarea cuantică. În 2018, Washington a alocat 1,2 miliarde de dolari pentru cercetarea cuantică, ca parte a Actului cu privire la Iniţiativa Cuantică Naţională. Guvernul federal a completat finanţarea cu alte iniţiative, inclusiv cu 237 milioane dolari din bugetul 2021.

CITITI AICI MATERIALUL COMPLET

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
germania,
computere,
computer,
tehnologie

ALEPH STORY: Florin Cîţu promite salarii mai mari. O discuţie cu Cristian Hostiuc, Ziarul Financiar şi Bogdan Nicolae, Aleph News

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.