Viata de muzeu

Postat la 14 noiembrie 2006 9 afişări

Muzeele s-au transformat in afaceri care atrag milioane de vizitatori. Au dovedit-o Muzeul Metropolitan de Arta din New York, care are peste cinci milioane de vizitatori in fiecare an, sau Luvrul din Paris, vizitat in fiecare an de peste sapte milioane de turisti.

Muzeele s-au transformat in afaceri care atrag milioane de vizitatori. Au dovedit-o Muzeul Metropolitan de Arta din New York, care are peste cinci milioane de vizitatori in fiecare an, sau Luvrul din Paris, vizitat in fiecare an de peste sapte milioane de turisti.

 

In Statele Unite, muzeele au depasit, ca atractivitate pentru turisti, chiar echipa de fotbal Yankees sau cea de baschet Knicks, ceea ce nu-i putin lucru intr-o tara in care sporturile sunt la loc de cinste. In Romania insa pare absurd sa se poata vorbi de astfel de comparatii intre fotbal si atractia muzeelor. BUSINESS Magazin a discutat cu reprezentantii a patru astfel de institutii din Bucuresti despre locul muzeelor in societatea romaneasca, incercand sa evalueze potentialul de rentabilitate al acestora. Muzeele din Romania au trecut printr-o perioada tulbure, fiind fie inchise, fie in vesnica suferinta din cauza lipsei de finantare. Dupa Revolutie, numarul de vizitatori a scazut dramatic. "Muzeul Satului s-a aflat in dificultate in 1990, din cauza ideii absurde ca ar trebui desfiintat", isi aminteste Paula Popoiu, director la Muzeul Satului. "Daca pana in 1989 se statea la coada pentru vizitarea expozitiilor noastre, Muzeul Antipa a devenit ulterior locul in care nu se intampla nimic, locul care nu mai era mentionat decat in glumele cu politicieni", spune si Aurora Stanescu, seful departamentului de relatii publice, marketing cultural si programe educationale de la Muzeul Antipa.

 

Aurora Stanescu spune ca, dupa zile intregi in care nu mai aveau nici un vizitator, "ne-am dat seama ca trebuia sa facem ceva". Si au facut. Muzeul Antipa a fost prima institutie de cultura din Romania care, in urma cu patru ani, a avut o campanie de promovare produsa de profesionisti. Agentia Leo Burnett a realizat campania de imagine "Nu se uita usor", care a urmarit in principal repozitionarea muzeului, dintr-o institutie invechita, prafuita, intr-una pur si simplu de petrecere a timpului liber. "Toate materialele asociate campaniei de imagine au fost usoare, vesele, adresate persoanelor tinere, publicul-tinta al proiectului." Accentul a fost pus pe experienta de viata, pe atitudinea fata de semeni, care ar fi urmat sa se modifice dupa o vizita la muzeu - de aici si sloganul "Nu se uita usor".

 

Iar Aurora Stanescu sustine ca dupa campanie s-au vazut rezultate. "Dupa campania de promovare a crescut numarul de vizitatori, oamenii ne scriu, ziarele au inceput sa ne caute, in fiecare saptamana se intampla ceva. E un drum foarte lung de parcurs, dar speram ca peste 10-15 ani, Antipa sa redevina nava-amiral a muzeologiei romanesti".

 

Numele Muzeului National de Arta al Romaniei s-a bucurat de vizibilitate in peisajul media anul trecut. Roxana Theodorescu, directorul muzeului, crede ca "marele handicap al muzeului a fost ca pentru o perioada destul de lunga a fost inchis, iar o revenire nu se putea face brusc. Astfel incat acum promovarea include mai mult activitati de relatii publice, conferinte, comunicate, tururi". Totusi, momentul-cheie pentru relansarea muzeului a fost expozitia de anul trecut "Umbre si lumini. Patru secole de pictura franceza", cea mai importanta expozitie cu patrimoniu artistic strain organizata pana acum in Romania. Directorul muzeului spune ca "in afara de Festivalul George Enescu nu a mai fost anul trecut un eveniment cultural atat de mediatizat, iar aceasta a contat si pentru provincie, pentru ca au fost oameni care au venit special pentru expozitie".

 

Muzeul a investit 1,5 mil. lei in realizarea expozitiei, suportand costurile cu cataloagele si afisele, cu amenajarea salilor, echiparea lor cu dispozitive de supraveghere si de climatizare. Dar investitia a meritat. "Expozitia «Umbre si Lumini» a atras la muzeu si oameni care pana atunci nu intrasera vreodata intr-un muzeu. Chiar daca s-a desfasurat in lunile de vara, a fost vizitata de multi tineri", spune Roxana Theodorescu. Expozitia a atras 60.000 de vizitatori, in conditiile in care in tot anul 2005 au fost 130.000 de persoane care au platit bilet de intrare in muzeu.

 

Muzeul National de Arta Contemporana (MNAC) a fost inaugurat in octombrie 2004, intr-un amplasament cel putin neobisnuit pentru un astfel de muzeu - Palatul Parlamentului. Cosmin Tapu, reprezentant al departamentului de comunicare, colectare de fonduri si educatie, spune ca "tocmai controversa plasarii MNAC in Casa Poporului a sporit vizibilitatea muzeului la nivel international, institutia fiind deja in centrul atentiei pe scena internationala de arta". "Pentru a atrage vizitatorii, le dam motive in plus ca sa ajunga intr-un loc atat de izolat precum MNAC", sustine Tapu. Asa incat muzeul a ales sa isi promoveze expozitiile prin intermediul evenimentelor speciale destinate tinerilor. De exemplu, la Happy Sundays@the Museum, un eveniment lunar care imbina muzica si arta contemporana, vin in medie 600 de oameni. Seria de evenimente a inceput din februarie 2005 si a propus o serie de petreceri informale cu muzica electronica si alternativa. Happy Sundays@the Museum promoveaza DJ consacrati din Romania, precum DJ Rusu sau DJ Flore, dar a incercat sa descopere si noi figuri de pe scena romaneasca.

 

Cosmin Tapu spune ca "targetul campaniilor de promovare este in special publicul tanar care nu are nicio legatura cu arta contemporana". "Baza promovarii evenimentelor a fost Internetul. Muzeul dispune de o baza de 4.000 de persoane care sunt informate prin e-mail despre viitoarele expozitii si care sunt prezente la vernisaje." MNAC are o retea dezvoltata de contacte externe, iar cronici ale expozitiilor apar in reviste de arta, dar si in cotidiene precum New York Times sau Le Monde. Campanii de promovare, evenimen-te speciale, aparitii in media, toate constituie strategia de marketing a oricarei companii. Totusi, cum reusesc muzeele, organizatii non-profit, sa finanteze aceste campanii?

 

Conform legii 311/2003 privind activitatea muzeelor, Romania are 28 de muzee de interes national, care primesc subventii de la Ministerul Culturii. Raluca Capota, expert in Ministerul Culturii si Cultelor, spune ca exista un grad destul de mare de autonomie a muzeelor: "Consiliile stiintifice sunt cele care fac propunerile de activitati, Ministerul Culturii si Cultelor aproba aceste planuri si finanteaza o parte din ele".

 

Aurora Stanescu afirma ca Muzeul Antipa traieste din venituri proprii, dar si din subventii de la stat. "Activitatile cu publicul sunt produse in proportie de 80% din parteneriate media pentru promovare si din sponsorizari, care nu asigura neaparat bani, ci necesarul de materiale pentru organizarea unei expozitii sau a unui eveniment." Sponsorizarile sunt vitale pentru functionarea muzeului, iar reprezentantii institutiilor sunt constienti de importanta acestora.

 

Cum reusesc muzeele sa atraga potentialii donatori? "Desigur, nu asteptam ca numai frumusetea muzeului sa aduca donatori, ci intocmim materiale argumentate pentru a atrage potentialii sustinatori ai activitatilor culturale, dar mai ales pentru restaurarea si conservarea patrimoniului din muzeu", explica Paula Popoiu. Aurora Stanescu sustine ca "sponsorii sunt atrasi de vizibilitatea pe care o cream, ca institutie interesata in sustinerea activitatilor culturale".

 

Desi eforturile de promovare a muzeelor din Romania au devenit mai evidente, mai avem foarte mult pana sa ajungem la numarul de vizitatori din muzeele occidentale, avand in vedere ca Muzeul Satului, de pilda, cel mai vizitat muzeu din Bucuresti, a avut 340.000 de vizitatori in 2005, de 20 de ori mai putin decat Muzeul Luvru din Paris. Pana atunci, "cea mai mare satisfactie a noastra este atunci cand vizitatorii ne spun «N-am stiut ca te poti distra asa de mult la muzeu»", dupa cum spune Aurora Stanescu.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
Viata de muzeu
/arta-si-societate/viata-de-muzeu-1007469
1007469
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.