Cum a devenit low-cost-ul scump

Autor: Razvan Muresan Postat la 19 martie 2013 2644 afişări

Transportatorul aerian numărul unu în România a avut parte în 2012 de cea mai mică creştere de la intrarea pe piaţa locală, oprindu-se la 2,8 milioane de pasageri, în timp ce rivalii de la Blue Air au raportat tot 1,5 milioane de pasageri, la fel ca în ultimii ani. Mai prinde sau nu low-cost-ul la români?

Cum a devenit low-cost-ul scump

AFLĂ AICI CARE SUNT CELE MAI IEFTINE BILETE DE AVION DIN 2013!

PESTE PATRU MILIOANE DE PASAGERI AU ZBURAT ÎN 2012 FOLOSIND AVIOANELE COMPANIILOR LOW-COST, un nou record pentru aviaţia românească. Wizz Air şi Blue Air, singurii operatori care contează în piaţă - Ryanair zboară doar de la Târgu-Mureş şi Constanţa, iar easyJet şi Germanwings au părăsit România - îşi împart piaţa prin diferitele zone de influenţă. Dacă Wizz Air controlează Ardealul şi Banatul prin cursele de la Târgu-Mureş, Cluj-Napoca, Arad şi Timişoara, rivalii de la Blue Air deţin supremaţia în zona Moldovei prin aeroportul pe care îl deţin la Bacău. "Dacă ne uităm cum s-a format clientela companiilor low-cost, e clar că românii care muncesc în străinătate şi ajungeau acolo cu autocarul au trecut acum la avion", spunea anterior Antoniu Niţu, şeful Lufthansa Aerotravel City Center, una dintre principalele agenţii de turism din România, explicând motorul principal al dezvoltării acestui segment de piaţă. Ultimii cinci ani au adus tot mai mulţi pasageri în aeronavele celor două companii, iar numărul de destinaţii înspre care se poate zbura din România a ajuns la circa 70. Bătălia cea mare se dă însă pentru Bucureşti, principalul punct de referinţă în transportul aerian, unde companiile a trebuit să renunţe la operarea pe aeroportul Băneasa şi să se mute pe Otopeni, asta implicând scumpirea biletelor.

2012 A FOST ANUL ÎN CARE CELE DOUĂ COMPANII AU RAPORTAT STAGNARE - la 1,5 milioane de pasageri, cum s-a întâmplat în cazul Blue Air şi în anii anteriori - sau cea mai mică creştere de la intrarea în România - în cazul Wizz Air, plusul a fost de doar 2,2%, până la nivelul de 2,76 milioane de pasageri, sub aşteptările de trei milioane vehiculate anterior de oficialii companiei. Mutarea de pe aeroportul Băneasa pe Otopeni sau "cel mai rău lucru care se putea întâmpla aviaţiei", după cum spunea Jozsef Varadi, directorul Wizz Air, însemna cel puţin patru euro în plus încasaţi de la pasageri la fiecare bilet. Vara anului 2012 mai aducea o nouă scumpire, de data asta nu la aeroportul de plecare din Otopeni, ci la cel de sosire. Guvernul de la Madrid anunţa dublarea taxelor de aeroport ca urmare a crizei economice din peninsulă, Spania fiind, alături de Italia, principala destinaţie pentru pasagerii companiilor low-cost. Din nou, alţi zece euro în plus pentru zborurile de la Barcelona şi Madrid şi doi euro de la Malaga şi Valencia, plătiţi tot de pasager. Scumpirea a însemnat şi renunţarea la o parte din cursele către Spania: Wizz Air a anunţat că reduce numărul de zboruri din orarul de iarnă pe rutele disponibile din România către Barcelona, Madrid şi Valencia, deşi "este regretabil că guvernul spaniol a impus o creştere a taxelor într-un moment în care traficul de pasageri trebuie stimulat, iar locurile de muncă în industria turismului sunt necesare", declara la acea vreme Daniel de Carvalho, directorul de comunicare al Wizz Air. La nivelul Europei Centrale şi de Est, Wizz Air a pierdut un total de circa 40.000 de pasageri prin reducerea traficului către Spania, din care cea mai mare parte provin din România. În plus, aproape un milion de pasageri s-au văzut nevoiţi să plătească mai mult pentru un bilet de avion după ce compania aeriană low-cost Wizz Air a decis să facă un ban în plus şi din bagajele de mână. Altădată gratuit, trollerul de mici dimensiuni luat în cabina avionului urma să coste cel puţin zece euro.

STAGNAREA BLUE AIR ŞI CREŞTEREA MICĂ A CELOR DE LA WIZZ AIR DIN 2012 ARATĂ CĂ NE APROPIEM DE O ANUMITĂ SATURAŢIE A PIEŢEI LOW-COST DIN ROMÂNIA. Pentru stadiul actual de dezvoltare a economiei şi date fiind condiţiile financiare din Italia şi Spania, fluxurile de călători pe aceste rute sunt normale", spune Szabolcs Nemes, consultant în cadrul Roland Berger. Un calcul simplu arată că preţul unui bilet dus-întors a crescut cu cel puţin 50 de euro în 2012, dacă luăm în calcul cei zece euro în plus rezultaţi din mutarea zborurilor de la Băneasa la Otopeni, 20 de euro din creşterea taxelor de aeroport din Spania şi alţi 20 de euro din taxarea bagajelor de mână.

PROBLEME ÎN PLUS AU AVUT ROMÂNII DE LA BLUE AIR. Patronul Nelu Iordache se află în arest, compania Romstrade, principalul acţional al Blue Air, este în insolvenţă şi are datorii de peste 700 de milioane de euro, iar în fruntea companiei a avut loc o schimbare. Gheorghe Răcaru a revenit după aproape patru ani în postul de director general al Blue Air, în locul lui Sherif Ussama, numit la conducerea companiei de transport aerian low-cost în 2010. "Pentru anul 2013, în pofida greutăţilor care din punctul nostru de vedere sunt mai mult greutăţi de imagine, proiecţiile noastre sunt destul de pozitive", declara recent Adrian Ionaşcu, directorul general adjunct al Blue Air. Compania a anunţat că va intra în conservare în 2013, deci nu va deschide rute noi şi nu va modifica numărul de zboruri pe destinaţiile existente.

"Nu avem motive să vedem o schimbare în 2013 în ce priveşte numărul de pasageri transportaţi de operatorii low-cost, iar intrări de noi companii nu se anunţă. Companiile evaluează mai prudent oportunităţile de deschidere de rute în această perioadă", mai spune Nemes.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
aviatie,
low-cost,
wizz air,
blue air,
pasageri
/analize/transporturi/cum-a-devenit-low-cost-ul-scump-10675056
10675056
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.