Sfaturi de la FMI: cum sa ne pregatim pentru imbatranirea populatiei

Postat la 16 iunie 2010 56 afişări

Romania ar avea nevoie sa-si ajusteze deficitul bugetar in medie cu 2,1% din PIB in urmatorii zece ani, pentru a-si stabiliza pana in 2030 datoria publica la un nivel sub 40% din PIB si a se pregati astfel pentru cheltuielile atrase de imbatranirea populatiei, sustine un studiu FMI asupra politicilor fiscale globale.

Scopul calculelor FMI este sa vada in ce masura cresterea pe plan mondial a deficitelor bugetare si a datoriei publice, ca efect al crizei financiare si economice actuale, va influenta un viitor destul de apropiat, in care imbatranirea populatiei va necesita cheltuieli sociale mai mari cu 4-5% din PIB pana in 2030.

Ajustarea este calculata la nivelul deficitului bugetar primar (fara dobanzi), excluzand influenta ciclurilor economice, si are la baza tendintele demografice si fiscale din ultimul deceniu. FMI ia in considerare scaderea cu 0,3% a populatiei in intervalul 2001-2007, respectiv o crestere a PIB cu 0,1% in perioada 2008-2010 si o crestere medie reala a veniturilor cu 0,4% pe an si a cheltuielilor cu 2,6% in aceeasi perioada. Pentru 2010, deficitul bugetar primar al Romaniei, independent de influenta ciclurilor economice, este calculat la 1,4% din PIB, fiind evident inferior deficitului general de 6,5-6,8% discutat de guvernul roman cu FMI. Datoria publica bruta este estimata pentru 2010 la 35% din PIB, cu potential de a ajunge la 39,4% in 2014.

Carlo Cottarelli, directorul departamentului fiscal al FMI, care a prezentat studiul respectiv ca document insotitor al editiei din luna mai a Monitorului Fiscal al Fondului, a precizat ca toate cifrele avansate sunt ilustrative pentru un scenariu conservator, unde nu se ia in calcul o crestere economica potentiala mai mare decat in perioada dinainte de criza.

Concret, pentru tarile dezvoltate, FMI a calculat ca datoria publica va creste cu 36% din PIB in perioada 2007-2014, asa incat pentru a o aduce la un nivel de cel mult 60% din PIB, va fi nevoie de o ajustare fiscala medie de 8,7% din PIB intre 2010 si 2020. Pentru economiile emergente, unde datoria publica n-ar trebui sa depaseasca 40% din PIB, va fi nevoie de o ajustare fiscala mult mai mica, in medie de 2,7%.

In calculul FMI, cele mai mari dezechilibre depasesc cu cateva procente media de mai sus: SUA vor avea nevoie de o ajustare a deficitului cu 12% din PIB, Japonia cu peste 13%, Irlanda cu 9,8%, Spania cu 9,4%, Grecia cu 9,2% si Marea Britanie cu 9%. In privinta economiilor emergente, cele mai mari ajustari ar fi necesare in Egipt (8,5% din PIB), Polonia (7,2% din PIB) si India (7% din PIB).

Diferentele pe ansamblul tarilor reflecta atat diferentele de pozitie fiscala si datorie publica dinainte de criza, cat si evolutia demografica si a veniturilor, respectiv amploarea si generozitatea cheltuielilor sociale.

FMI imparte tarile in patru categorii, in functie de cresterea estimata in urmatorii zece ani a cheltuielilor sociale legate de imbatranirea populatiei si in functie de amploarea estimata a ajustarii fiscale de care ar fi nevoie. Romania face parte din cea mai avantajata categorie, cea unde atat ajustarea fiscala necesara, cat si cresterea proiectata a cheltuielilor sunt sub media grupului de tari din care face parte (economiile emergente); in plus, Romania nu trebuie sa faca eforturi de a-si aduce datoria publica sub pragul de 40%, ci doar s-o impiedice sa depaseasca acest prag.

CE E DE FACUT

FMI sustine ca pentru a realiza astfel de ajustari in tarile considerate, ar trebui luate in calcul, in functie de amploarea dezechilibrului dintre venituri si cheltuieli, urmatoarele masuri de reducere a cheltuielilor:

- cresterea varstei de pensionare (in tarile dezvoltate, o crestere cu 2 ani a varstei de pensionare ar contrabalansa cresterea de 1% din PIB a cheltuielilor cu pensiile in urmatorii 20 de ani); alternativele sunt fie reducerea de ansamblu a pensiilor (dar cu grija de a evita pauperizarea pensionarilor), fie cresterea contributiilor sociale, in tarile unde nivelul de impozitare a salariilor o permite

- inghetarea cheltuielilor reale pe cap de locuitor pentru 10 ani (limitarea cresterii salariilor, scaderea cheltuielilor sociale printr-o focalizare mai echitabila, reducerea subventiilor la energie, care consuma circa 1% din PIB-ul mondial, reducerea cheltuielilor militare)

- cresterea veniturilor si a eficientei sistemului fiscal (eliminarea exceptiilor si a reducerilor la TVA, extinderea taxelor pe proprietati, cresterea accizelor, a taxelor pe poluare, combaterea evaziunii).

Conform calculelor FMI, daca in 2010 cheltuielile cu pensiile vor fi in Romania de 8,4% din PIB, ele vor ajunge in 2020 la 8,8% din PIB, la 10,4% in 2030, la 12,6% in 2040 si 14,8% in 2050. Pentru perioada considerata de studiu, adica pana in 2030, cresterea estimata este deci de 2%, mult superioara Bulgariei, Ungariei, Estoniei si Poloniei (unde cheltuielile sunt asteptate sa scada cu 0,5%, 0,3%, respectiv 0,8% si 1,4%), dar mult inferioara Ucrainei (unde vor creste cu 6%) si Rusiei (4,6%).

Pana in 2030, cheltuielile cu pensiile ar urma sa creasca in medie atat in tarile dezvoltate, cat si in economiile emergente cu 1,1%. In tarile dezvoltate, aceste cheltuieli vor creste cel mai mult in Luxemburg (5,6%) si in Grecia (5,5%). FMI noteaza insa ca dupa 2030, imbatranirea populatiei va fi mai accentuata in aceste tari decat in tarile dezvoltate.

Studiul FMI indica pentru Romania o speranta medie de viata dupa pensionare (63,3 ani) de 16,9 ani. Luand in considerare o crestere preconizata a varstei de pensionare cu 1,8 ani, FMI estimeaza ca speranta de viata dupa pensionare va creste in 2030 la 19,2 ani.

La ora actuala, cea mai ridicata varsta legala de pensionare intre toate tarile considerate o are Islanda (67 de ani), iar cea mai coborata Indonezia si India (55, respectiv 58 de ani). Pe ansamblul tarilor dezvoltate, media varstei de pensionare este de 64,2 ani, iar speranta de viata dupa pensionare este de 17,7 ani; in economiile emergente, media este de 61,2 ani, iar speranta de viata ulterioara este de 18,2 ani. Pana in 2030, varsta medie legala de iesire la pensie ar urma sa creasca in tarile dezvoltate cu un an, iar speranta de viata ulterioara ar creste la 19,7 ani, in timp ce in economiile emergente momentul iesirii la pensie ar creste cu 0,2 ani, iar speranta de viata ulterioara s-ar lungi la 20,3 ani.

------------------------------

Economii avansate: Australia, Austria, Belgia, Canada, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Hong Kong, Islanda, Irlanda, Israel, Italia, Japonia, Coreea, Olanda, Noua Zeelanda, Norvegia, Portugalia, Singapore, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Elvetia, Marea Britanie, SUA.

Economii emergente: Argentina, Brazilia, Bulgaria, Chile, China, Columbia, Estonia, Ungaria, India, Indonezia, Kenya, Letonia, Lituania, Malaezia, Mexic, Nigeria, Pakistan, Peru, Filipine, Polonia, Romania, Rusia, Arabia Saudita, Africa de Sud, Thailanda, Turcia, Ucraina.

Urmărește Business Magazin

/analize/servicii-financiare/sfaturi-de-la-fmi-cum-sa-ne-pregatim-pentru-imbatranirea-populatiei-6426009
6426009
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.