Numaratoarea inversa: UE are zece zile ca sa salveze euro

Autor: Crenguta Nicolae Postat la 27 iunie 2011 37 afişări

"UE are zece zile sa salveze euro", titrau vinerea trecuta agentiile de presa, referindu-se la intervalul ramas pana la 3 iulie, data la care liderii europeni ar urma sa aprobe noua transa de credit pentru Grecia si sa inceapa discutiile despre un nou credit, de 100-120 de miliarde.

Trei erau lucrurile care amenintau acest nobil tel de salvare a euro prin salvarea Greciei: o posibila respingere in aceasta saptamana de catre parlament a planului nou de austeritate al guvernului Papandreou, in valoare de 28 de miliarde de euro, o posibila crestere a rezistentei populare fata de taierile bugetare si cresterile de taxe, care sa faca imposibila continuarea planului, si un refuz al bancilor private de a contribui la sustinerea Greciei, acceptand o rostogolire a unor datorii de circa 30 de miliarde de euro scadente in 2014-2015. Aceasta suma, la care s-ar adauga venituri din privatizari de 30 de miliarde, ar urma sa le completeze pe cele furnizate de UE si FMI.

Problema cea mai mare e cea a bancilor, fiindca pe de o parte e greu sa aduci atatea banci la un numitor comun (vezi lista alaturata, unde e doar topul celor mai mari creditori), iar pe de alta parte agentiile de rating au anuntat ca vor considera incapacitate de plata si vor depuncta atat ratingul Greciei, cat si cel al bancilor creditoare, daca ele vor accepta orice fel de plan care sa le produca pagube. Moody's a avertizat deja marile banci franceze si italiene in acest sens.

Analistii Danske Bank au explicat ca subterfugiul care i-ar scapa pe toti de depunctare ar fi ca rostogolirea datoriilor (cumpararea de obligatiuni noi, in loc de incasarea banilor la scadenta) sa se faca informal si voluntar. Frank Hansen, analist al Danske, crede ca e posibil un scenariu in care investitorii sa fie convinsi de liderii europeni ca alternativa la neparticiparea la plan ar fi mult mai rea decat implicarea (pierderi mari pentru ei si o criza financiara europeana), iar liderii europeni i-ar putea ajuta la coordonare, fiindca fiecare dintre banci va fi astfel asigurata ca si celelalte fac acelasi lucru.

Federico Ghizzoni, seful UniCredit, spusese deja de la jumatatea lunii iunie ca e deschis ideii de contributie a sectorului privat la rezolvarea crizei grecesti si ca intelege ca e important ca Atena sa aiba suficienta lichiditate ca sa-si indeplineasca obligatiile de plata. "Daca vorbim de o rostogolire a datoriei facuta voluntar, cred ca bancile si firmele de asigurari vizate ar putea lua in considerare propunerea", a declarat Ghizzoni pentru Reuters, atragand atentia ca lasarea Greciei sa intre in incapacitate de plata ar avea consecinte dramatice pentru toata economia europeana, "incepand cu tarile mai slabe, Portugalia sau Irlanda". Deschiderea UniCredit se explica prin pozitia joasa in topul creditorilor, avand creante la guvernul grec de doar circa 800 de milioane de euro.

Ceva mai sus in top, reprezentantul Asociatiei Bancilor Austriece, din care fac parte Erste si Raiffeisen, s-a aratat ceva mai reticent, din cauza complicatiilor create de numarul foarte mare de investitori care au creditat Grecia si care ar face dificila orice operatiune de coordonare. In fine, Josef Ackerman, seful Deutsche Bank, a spus ca bancile germane ar fi gata sa participe la un plan de salvare a unitatii zonei euro, acceptand sa nu solicite rambursarea la scadenta a obligatiunilor elene, dar numai cu conditia ca riscurile sa le fie garantate, asadar cerand tot statelor sa se implice cu o oferta de stimulente pentru banci.

Cum ar afecta planul bancile care au si afaceri in Romania? Dupa cum o arata si statistica de aici prezentata de UBS, depinde de marimea expunerii la datoria publica elena, unde conduc detasat bancile grecesti. Din ATE Bank, institutia cu cea mai mare expunere, se stie deja de mai multa vreme ca statul ar putea vinde ATE Bank Romania, AIK Banka din Serbia si FBB din Grecia, in cadrul marelui plan de privatizare despre care unii experti europeni cred ca ar da randament mai mare daca ar viza activele din strainatate ale unor companii grecesti, asadar si filialele straine ale bancilor. National Bank of Greece, cea mai mare banca elena (actionarul Bancii Romanesti), a anuntat ca ar putea grupa operatiunile din Europa de Sud-Est intr-o singura entitate, din motive de cost, si sa vanda o participatie la filiala din Turcia, Finansbank. Despre celelalte banci cu capital elen, JP Morgan a apreciat acum cateva zile ca BNR ar putea sa le preia, intr-un scenariu extrem, spre a le revinde altor banci straine, insa reprezentantii BNR au replicat ca nu este cazul, pentru ca aceste banci nu au probleme.

Evident, vanzarea unei filiale dintr-o tara nu este o varianta care sa sperie. Pana la astfel de evenimente insa, tensiunile din jurul Greciei si al euro lovesc indirect, prin limitarea optiunilor de politica monetara. In ultima saptamana, leul s-a intarit de la 4,24 la 4,21 pentru un euro, "pe masura ce investitorii straini par sa fi recastigat intrucatva incredere, desi Grecia ramane confruntata in continuare cu probleme spinoase", apreciaza analistii BCR. Chiar si asa insa, nu pare de asteptat ca BNR sa inceapa un nou ciclu de reducere a ratei dobanzii decat in prima jumatate a lui 2010, avand in vedere inclusiv vulnerabilitatea la noi astfel de episoade de depreciere. "Grecia joaca un rol important in sistemul bancar romanesc, detinand circa 17% din totalul activelor, dar si in economia reala, fiind pe locul al cincilea ca sold al investitiilor", subliniaza analistii BCR.

Nicolae Covrig, analist al Raiffeisen Bank Romania, remarca si el ca rata de schimb a suferit de pe urma aversiunii de risc pe pietele straine si considera ca incertitudinea in privinta crizei datoriilor grecesti e de asteptat sa persiste in urmatoarele saptamani, dar nu se asteapta ca impactul crizei asupra pietei financiare romanesti sa fie altfel decat "relativ limitat". Ilker Domac, analist al Citigroup, estimeaza ca tehnic exista potential de apreciere, astfel incat anul se va putea incheia la 4,1 lei/euro si tot cu aceeasi dobanda a BNR de acum, adica 6,25%, singura situatie care ar putea face BNR sa creasca dobanda fiind o crestere a inflatiei sau a asteptarilor inflationiste mult peste asteptari.

Urmărește Business Magazin

/analize/servicii-financiare/numaratoarea-inversa-ue-are-zece-zile-ca-sa-salveze-euro-8391274
8391274
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.