Legatura dintre economia Romaniei si zicala "Ai grija ce-ti doresti"

Autor: Crenguta Nicolae Postat la 06 decembrie 2010 48 afişări

Pesimismul aproape automat care insoteste publicarea datelor statistice despre mersul economiei ascunde un paradox subtil: ani de zile ne-am dorit ca economia sa creasca pe exporturi, nu pe consumul intern si nici pe agricultura, in timp ce acum, singurele domenii care au crescut sunt tocmai exportul si industriile legate de el.

Zicala "ai grija ce-ti doresti" pare sa se aplice, intr-adevar, economiei dupa un al saptelea trimestru de scadere, avand in vedere ca numai exporturile, importul si industriile care au legatura cu exportul au rezistat crizei, in timp ce orice altceva a continuat sa scada - consumul, comertul, turismul, telecomul, constructiile, agricultura. O majorare frumoasa a exporturilor, cu 14,6% fata de perioada iulie-septembrie 2009, si o crestere a industriei de 4,2% au ajuns sa fie motorul economiei, chiar daca nu indeajuns spre a o ridica din recesiune.

E drept ca sunt toate conditiile pentru ca ultimele statistici sa nu fie primite bine. In primul rand, insusi faptul ca am ajuns sa ne dam seama ca exporturile nu pot tracta de unele singure economia; ponderea lor in PIB e de circa 30%, iar ca sa treaca economia pe plus ar trebui sa se conjuge cu cel putin inca un domeniu care produce pentru cererea interna, agricultura, industrie, servicii ori constructii. Or, intarzierea recoltarii a compromis contributia agriculturii la PIB in perioada iulie-septembrie, iar lovitura majorarii TVA si temerile de noi pierderi de putere de cumparare au scufundat mai departe piata imobiliara si comertul. A ramas industria, insa in mod specific cea cu livrare preponderenta sau semnificativa la export. Inca din iulie, Asociatia Exportatorilor si a Importatorilor din Romania anunta "iesirea din recesiune a exporturilor", furnizand si un top al celor mai importanti exportatori din primele patru luni ale anului: Dacia, Nokia, Rompetrol, ArcelorMittal Galati si Petrom.

In al doilea rand, temerea naturala a cititorului de statistici e ca in urmatorul trimestru sau, cine stie, poate si in 2011 vor urma noi scaderi, in virtutea aceleiasi logici pe care o enunta in vara Matei Paun, consultant al BAC Investment: "Nu vad de unde ar putea sa vina resorturile cresterii. Nu vad de ce bancile ar relua finantarea economiei; ele au in continuare probleme cu calitatea portofoliilor, cu bilantul. Nu vad de unde ar putea sa creasca sumele trimise de romanii care lucreaza in strainatate. In privinta cererii interne, noi am redus puterea de cumparare, taind salariile si marind TVA. In privinta exporturilor, nu avem nicio strategie de promovare a exporturilor, iar BNR tine cursul aproape neschimbat".

Acum cateva saptamani, guvernatorul BNR spunea ca din discutiile lui cu exportatorii reiese ca acestia sunt satisfacuti de nivelul cursului (lipsind deci obsesia pragului de 5 lei care ar sustine competitivitatea exporturilor), iar rezultatele lor pe al treilea trimestru dovedesc ca s-au descurcat si fara propteaua cursului. A folosi parghia deprecierii, in plus, ar fi un pret mult prea mare platit pentru un rezultat incert, avand in vedere ca manifestarea crizei nu s-a terminat deloc in Europa de Vest, piata cea mai importanta. "Pentru anul viitor se prevede o usoara incetinire a cererii in zona euro, astfel incat ea va avea impact si asupra industriilor noastre legate de export", declara Lucian Anghel, economist-sef al BCR.

Ce se intampla insa cu cererea interna? Nicolae Covrig, analist al Raiffeisen Bank, remarca faptul ca PIB a scazut fata de trimestrul al doilea mai putin decat era asteptat: cheltuielile de consum ale gospodariilor s-au redus numai cu 1,2% (faptul ca vanzarile din retail sau vanzarile de masini arata scaderi mai mari s-ar explica deci printr-un oarecare progres in segmentul informal al economiei), iar cheltuielile publice au scazut si ele intr-un ritm mai lent decat era anticipat. In schimb, stocurile au continuat sa urce gratie activitatii mai mari din industria legata de export. In asemenea conditii, "chiar daca riscul unei contractii mai mari in trimestrele urmatoare este mai mic, nu sunt nici motive de a astepta o redresare solida". Analistul crede posibila o stagnare sau o crestere nesemnificativa a PIB in ultimul trimestru.

Povestea nu apare diferita nici in prima parte a anului viitor, tinand cont ca niciuna din sursele de finantare a cresterii nu e certa: creditarea mai asteapta ("ca sa se reia creditarea, economia si cererea trebuie sa se schimbe, nu bancile", spune seful BCR, Dominic Bruynseels), bani de investitii publice nu sunt, cu exceptia fondurilor europene (pentru care e nevoie insa de o ameliorare rapida a absorbtiei), iar soarta investitiilor straine depinde decisiv de perceptia generala a companiilor straine fata de zona noastra, dar si de felul cum Vestul insusi va reusi sa invinga recesiunea. Pentru moment, deci, ne raman reflectiile autoritatilor, inclusiv ale BNR, despre cat de sanatoasa va putea fi cresterea economica dupa ce cheltuielile sociale si administrative excesive vor fi reduse in acord cu programul FMI. E suficient? Pentru traiul de zi cu zi, probabil ca nu; pentru orice trece de ziua de maine insa, e esential.

Urmărește Business Magazin

/analize/servicii-financiare/legatura-dintre-economia-romaniei-si-zicala-ai-grija-ce-ti-doresti-7776914
7776914
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.