"De la publicarea primului nostru raport privind aurul in urma cu cinci ani, pretul aurului a crescut cu 140%. Estimarea expertilor din urma cu trei ani, care indica un pret pe termen lung de 2.300 de dolari, ar putea fi considerata chiar prea conservatoare acum", apreciaza Ronald Stöferle, analistul pentru aur al Erste Group. "Ne asteptam ca pretul aurului sa creasca cel putin pana la nivelul maxim de pana acum, ajustat la inflatie, de 2.300 dolari/uncie (din 1980), la incheierea etapei de crestere exuberanta a pietei", a estimat Stöferle.

Aurul are de castigat de pe urma crizei nerezolvate a datoriilor, in conditiile in care majoritatea creantelor nu au fost anulate sau rambursate, iar ratele reale ale dobanzii vor ramane la un nivel scazut, ceea ce asigura un mediu bun pentru aur. Exista doar cateva moduri de a scapa din capcana datoriilor: cresterea datoriilor, in maniera facuta de Statele Unite dupa al Doilea Razboi Mondial, sau alternativa reducerii drastice a cheltuielilor si a consolidarii rigide a bugetului, asa cum au facut tarile scandinave in anii 1990. Unele dintre cele mai dureroase optiuni sunt reprezentate de cresteri masive ale impozitelor, crearea inflatiei, deprecierea monedei sau, in ultima instanta, falimentul unei tari. "Ne asteptam ca aurul sa castige in toate aceste scenarii", afirma Stöferle.

In India si China, o atractie mai mare pentru aur, combinata cu cresterea veniturilor disponibile, "va avea cu siguranta un efect pozitiv asupra cererii pentru aur". Pana in 2020, pietele emergente vor genera 50% din PIB global, in crestere de la 19% in 2000.

Scumpirea metalului galben nu inseamna insa si ca ar urma bule speculative pe piata aurului, considera analistii Erste. Cererea investitorilor reprezenta doar 4,8% din totalul cererii in anul 2000, dar ponderea lor a crescut la aproape 40% anul trecut. "Ne putem astepta ca investitorii institutionali sa domine urmatoarea etapa. In principal, companiile de asigurari si fondurile de pensii ar trebui sa isi majoreze plasamentele in aur, data fiind corelarea redusa sau chiar negativa cu actiuni si in special cu obligatiuni."

"Exista o corelare clara intre pretul aurului si nivelul de incredere. Un pret in scadere al aurului ar fi astfel corelat cu cresterea sau cel putin stabilizarea nivelului de incredere. Credem ca increderea pierduta in ultimii ani nu va fi recuperata prea curand si ca, prin urmare, aurul inca prezinta un excelent profil risc/randament", conchide Stöferle, care e de parere ca investitia in aur ar trebui sa reprezinte 5-10% din portofoliul fiecarui investitor.

In ceea ce priveste revenirea la standardul aur, ea nu este realista in momentul de fata, apreciaza analistul austriac. "Dar totusi discutiile in acest sens s-au reluat. Presiunea trebuie sa mai creasca inainte de a se ajunge la masuri concrete", a declarat Stöferle.