Ce fac fondurile de pensii cu banii participantilor

Postat la 11 mai 2011 51 afişări

Noua fonduri de pensii private si peste 100 de milioane de euro profit. Rezultatele inregistrate in 2010 depasesc asteptarile jucatorilor si ale celor cinci milioane de participanti, deopotriva.

Despre sistemul de pensii private se poate spune aproape orice, numai ca a fost sustinut de autoritati, nu. Cu toate acestea, rezultatele pe care fondurile de pensii le-au inregistrat in ultimii doi ani au fost peste asteptari, iar profitul de 106 milioane de euro, aferent anului 2010, spune multe despre performantele si solvabilitatea unui sistem care numara peste cinci milioane de participanti si care administreaza active de peste un miliard de euro. Vorbim despre noua fonduri de pensii private obligatorii, care isi impart aceste castiguri. ING este fondul cu cel mai mare profit net - aproape 40 de milioane de euro, urmat de AZT Viitorul Tau (Allianz-Tiriac), cu circa 23 de milioane de euro si Generali Aripi, cu un profit mai mic, de aproximativ opt milioane de euro. Aceeasi ierarhie a fost respectata si in 2009 pe segmentul pensiilor private obligatorii, in cazul Pilonului III, cel al pensiilor facultative, doar liderul ramanand acelasi, respectiv ING.

Chiar daca mult mai mic, de profit au avut parte si fondurile de pensii private facultative, care anul trecut au avut un profit cumulat de aproape sase milioane de euro, in crestere fata de 2009. Lui ING i-au urmat BCR Prudent si AZT Moderato, cu marje incomparabil mai mici decat in cazul Pilonului II de Pensii. Este explicabil, avand in vedere ca vorbim despre un numar mult mai mic de participanti - 230.000 si ca pensiile facultative sunt mai degraba un beneficiu extrasalarial oferit de companii angajatilor decat un instrument de protectie financiara folosit individual, din proprie initiativa.

Randamentele fondurilor vin de pe urma unui portofoliu investitional prudent, in care titlurile de stat reprezinta 67,1% din totalul investitiilor. Actiunile listate, obligatiunile corporative si conturile bancare reprezinta celelalte trei directii importante in viziunea directorilor de investitii ale fondurilor de pensii private obligatorii, potrivit Asociatiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR). Mai exact, potrivit datelor Ziarului Financiar, fondurile de pensii private au investit circa 30 de milioane de euro in actiuni straine, precum cele listate de BMW, Daimler sau Louis Vuitton si in jur de 70 de milioane de euro in obligatiuni corporatiste, precum cele emise de bancile britanice Royal Bank of Scotland, Lloyds sau de Bank of Ireland. In ceea ce priveste plasamentele pe Bursa de la Bucuresti, cele mai mari investitii s-au facut in actiunile celor cinci SIF-uri, Petrom si BRD. Exista si fonduri care investesc contributiile participantilor doar in actiuni romanesti. Fondul Pensia Viva, administrat de Aviva, fondul BRD si fondul Vital, administrat de Aegon, si-au construit un portofoliu de investitii in actiuni listate pe Bursa de la Bucuresti.

O structura similara are si portofoliul investitional de pe Pilonul III, cu exceptia faptului ca actiunile listate au o pondere mai mare din total - 17,6%, fata de 14,9%, valoarea aferenta portofoliilor din Pilonul II.Dincolo de vestile bune privind rentabilitatea anului 2010, fondurile de pensii private obligatorii se confrunta si cu probleme. Una dintre cele mai importante este ca inca sunt destul de multi salariati care nu au bani in conturi. Peste 275.000 de salariati nu au niciun ban in conturile lor de pensie privata, deoarece angajatorii nu le-au virat nicio contributie de la data lansarii acestui sistem, in luna mai 2008, pana in prezent.

Numarul conturilor goale s-a redus totusi cu 15% in ultimul an, avand in vedere ca in martie 2010 numarul acestora ajungea la 325.000. Aproape 69% dintre participantii la fondurile obligatorii aveau in cont mai putin de 225 de euro in martie, in timp ce doar 10% reusisera sa acumuleze o suma mai mare sau egala cu 500 de euro. In plus, potrivit unui studiu realizat de Aviva in colaborare cu Deloitte si dat publicitatii in toamna anului trecut, deficitul pensiilor in Romania ajunge la aproximativ 40 de miliarde de euro, echivalentul a peste o treime din PIB-ul intregii tari. Calculele celor de la Aviva arata ca asta inseamna ca fiecare roman in varsta de pana la 65 de ani, care se pensioneaza in perioada 2011-2015, trebuie sa economiseasca in medie 3.700 de euro anual pentru a-si mentine un nivel de trai similar celui dinainte de pensie.

Este foarte putin probabil ca acest lucru sa se intample prea curand, in conditiile in care asta ar insemna o economie lunara apropiata de valoarea unui salariu mediu pe economie, insa in masura in care companiile au reinceput sa faca angajari, fondurile de pensii, atat cele care administreaza pensiile private obligatorii, cat si pe cele facultative, au toate sansele sa raporteze un numar mai mare de participanti si de active. Si, implicit, cresc sansele ca tot mai multi romani sa beneficieze la pensie de mai multe surse de venit.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
servicii financiare,
fonsuri de pensii
/analize/servicii-financiare/ce-fac-fondurile-de-pensii-cu-banii-participantilor-8238766
8238766
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.