"Sunt mulţi tineri români care au un potenţial extraordinar şi care nu au şcoala pentru a şti să atragă un investitor." Peter Barta, directorul executiv al fundaţiei Post-Privatizare, vorbeşte despre unul dintre cele mai mari evenimente destinate tinerilor dornici să devină antreprenori ca despre "o experienţă care îţi schimbă viaţa". Peste 300 de participanţi au ajuns în 2012 la Istanbul la evenimentul Global Start-up Week, organizat de MIT Enterprise Forum, însă niciunul din România.

În cele trei zile de conferinţe, tineri din toată lumea au participat la o serie de traininguri unde li s-a oferit oportunitatea să cunoască oameni de afaceri care îi pot îndruma sau pot chiar finanţa proiectele lor. "Spre deosebire de România, tinerii de acolo n-au nicio problemă să îi tragă de mânecă şi să ceară ajutorul antreprenorilor recunoscuţi la nivel mondial", mărturiseşte Barta, facând trimitere la evoluţia celor pe care i-a văzut în urmă cu un an la evenimentul similar organizat în Coreea de Sud - mulţi dintre cei prezenţi au obţinut internshipuri în antreprenoriat de până la şase luni în Statele Unite cu premii de un milion de dolari acordate celor mai performanţi.

Teama de a-şi face publică ideea de afacere în faţa unui investitor, lipsa de curaj şi minusul de informare legat de importanţa trainingurilor i-au ţinut departe pe români de Istanbul. Barta crede că România trebuie să se poziţioneze mai ales ca ţară cu potenţial tehnologic, contrar percepţiilor actuale de furnizor de produse şi servicii existente în gândirea străinilor despre ţara noastră. Exemplul cel mai bun e cel al Spotify, ultima achiziţie antreprenorială a lui Twitter, o iniţiativă românească a unor tineri din Iaşi care acum lucrează în Canada, menită să rezume cele mai relevante informaţii din reţeaua socială: "Văd pentru viitorul apropiat alte câteva afaceri în tehnologie sau servicii IT care vor porni din România şi vor avea acelaşi succes". Iar ultimii ani au arătat că succesul se leagă de tot mai des de ideea care nu se mai limitează local, ci poate fi cumpărată din orice punct al planetei.

Doar 3% dintre proiectele iniţiate în România trec însă de graniţe, iar cei care gândesc mai întâi local ajung să observe că există proiecte similare în alte ţări abia când se pune problema extinderii. Deşi odată ce serviciul începe să fie promovat online nu mai există limite, sunt puţini cei care ignoră proximitatea spaţială când îşi concep ideea de afacere.

"Nu e nicio diferenţă majoră între ponderea ideilor de succes din România şi cea din alte ţări. Diferenţa apare în abordarea proiectelor serioase", mai spune Peter Barta. El remarcă faptul că în România iniţiativa vine mai des de la un singur individ, în timp ce pe alte meleaguri echipa e considerată a fi esenţială. Anul 2014 ar putea aduce un eveniment antreprenorial de amploare, similar celui de la Istanbul, chiar la Bucureşti, iar directorul FPP spune că până atunci mult mai mulţi tineri vor vedea tot mai mult în antreprenoriat o alternativă viabilă la carieră.