Efectele ingrozitoare ale epidemiei de COVID-19. Un actor rămas fără loc de muncă a ajus GROPAR

Autor: Bogdan Cojocaru Postat la 03 aprilie 2021 1522 afişări

Pandemia a închis oraşe, fabrici, şcoli, magazine, însă n-a fost nicăieri mai perturbatoare ca în sectorul restaurantelor şi hotelurlor sau al teatrelor. Unii angajaţi lucrau acolo de zeci de ani. Unele locuri de muncă sunt distruse pentru totdeauna. Pentru mulţi dintre cei rămaşi fără venituri, singura soluţie este recalificarea profesională.

Pentru Tomas Novotny, reorientarea profesională a fost una radicală. Cu teatrele închise şi cu şansele de a mai munci în domeniu slabe, actorul ceh şi-a pus cariera scenică în aşteptare şi a urmat cursuri de pregătire ca gropar, scrie Reuters. Pandemia de Covid-19 care remodelează pieţele forţei de muncă din Europa îi forţează pe oameni ca Novotny să urmeze noi direcţii profesionale pe măsură ce locurile de muncă vechi dispar sau rămân blocate de incertitudinea cu privire la revenirea la normal.

Nu toate schimbările sunt la fel de dramatice ca cea a actorului în vârstă de 36 de ani, dar a lui este un exemplu timpuriu al unei schimbări care va impune oamenilor să-şi dezvolte noi abilităţi pentru a concura. „Mă bucur de această oportunitate”, a spus Novotny unui reporter de la Reuters la un un curs de pregătire din Praga. Învăţa atunci o tehnică în care foloseşte scânduri din lemn şi tije din fier pentru a muta o piatră funerară de 600 kg de pe un mormânt. „Incertitudinea şi faptul că nu ştiu când vom reveni la normal sunt cele mai rele lucruri ...

Ce fac acum îmi va da ceva de muncă şi dacă lucrurile merg bine aş putea ajunge administratorul unui cimitir“. Utilizarea pe scară largă în Europa a şomajului tehnic, cu guvernul plătind o parte din salariul angajatului, a însemnat că rata şomajului a crescut mai puţin decât în Statele Unite. Dar, pe măsură ce aceste scheme expiră, teama este că multe locuri de muncă în sectoarele devastate de pandemie nu vor mai rezista până se termină criza.

Aproximativ 100 de milioane de angajaţi din economiile avansate sau cele mai populate vor trebui să-şi schimbe ocupaţia în următorul deceniu, cu 25% mai mult decât se estima înainte de pandemie, a calculat firma de consultanţa McKinsey. Unul din 16 angajaţi va trebui să se reorienteze în China, Franţa, Germania, India, Japonia, Spania, Marea Britanie şi SUA. În Europa şi SUA, pandemia a crescut probabilitatea să apară nevoia de căuta alt loc de muncă mai ales pentru femei, tineri şi muncitori mai puţin educaţi, după cum a remarcat Bloomberg.

Provocarea creată de o mai mare automatizare sau de mutarea unor activităţi online din cauza pandemiei înseamnă, de asemenea, că angajaţii vor trebui să dobândească noi competenţe într-un ritm mai rar văzut înainte. În acest caz, un avantaj important îi au cei care rămân angajaţi cu acces la formare în cadrul companiei. Confederaţia cehă a angajatorilor se aşteaptă la o creştere de 10 ori a numărului de oameni care urmează cursuri de recalificare în acest an. „Nevoia de recalificare va creşte, deoarece pandemia accelerează nevoia de adaptare a companiilor”, a spus preşedintele organizaţiei, Jan Wiesner.

Angajaţii mai puţin educaţi şi cei din sectoarele puternic afectate de criză, cum ar fi industria serviciilor, sunt adesea dezavantajaţi în ceea ce priveşte programele de formare, a declarat Barbara Gerstenberger, director la Eurofound, cu sediul în Dublin, o organizaţie care urmăreşte îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de muncă în Uniunea Europeană. Din această cauză, a spus ea, tinerii şi femeile vor suferi în mod disproporţionat în această perioadă de recesiune şi, pentru că probabil le vor lipsi abilităţile suplimentare necesare, le va fi mai greu să reintre în forţa de muncă.

„Îmbunătăţirile şi recalificarea depind de ei”, a explicat ea. „Dacă această situaţie nu este inversată, vor exista consecinţe pe termen lung.” Miza economică este mare. În timp ce inegalităţile s-ar putea agrava, ţările mai bine plasate pentru a face faţă schimbărilor ar putea obţine avantaje competitive faţă de altele din bloc. Enzo Weber, expert în piaţa locurilor de muncă la think-tank-ul IAB din Germania, apreciază că cea mai mare economie din Europa ar putea ieşi relativ bine din criză, având în vedere sistemul său de educare şi de formare vocaţională şi profesională internă continue. „Însă acest lucru funcţionează doar atât timp cât firmele nu vor intra în faliment şi au o ideea clară despre direcţia afacerii lor“, a spus Weber.



„Dacă o companie - să zicem din comerţul cu amănuntul clasic sau din aviaţie - se confruntă cu probleme, unul dintre primele lucruri pe care le va face este să reducă eforturile de formare profesională.“ Un sondaj realizat de IAB anul trecut arată că doar 5% dintre angajaţii trimişi în şomaj tehnic erau la cursuri de pregătire pentru un loc de muncă sau în programe de recalificare, sugerând că multe companii speră să poată continua ca înainte după ieşirea din criză, a menţionat el. Chiar şi înainte de COVID-19, Europa era în urmă la economia digitală. Un raport al Curţii de Conturi Europene, publicat în februarie, arată că o treime dintre adulţii care lucrează în UE nu au competenţe de bază în acest domeniu cheie şi că cheltuielile UE din ultimii 5-10 ani nu au reuşit să ajute. Un deficit de competenţe digitale este, de asemenea, o preocupare pentru companiile din Marea Britanie, unde guvernul se confruntă cu apeluri pentru a aloca resurse programelor de formare rapidă. UE speră să îşi rezolve problema deficitului, precum şi să calmeze îngrijorările că ţările mai bogate ale blocului se vor adapta mai bine la realităţile economice post-COVID mulţumită unui fond de recuperare economică de 750 de miliarde de euro  pe care statele membre l-au aprobat vara trecută. Menit să genereze două puncte procentuale suplimentare de PIB în zona euro până în 2026, fondul stabileşte, de asemenea, un obiectiv ambiţios de a se obţine participarea a 120 de milioane de adulţi pe an la cursuri de învăţare.



Ca parte a eforturilor de recalificare, Comisia Europeană a primit 10-11 miliarde de euro de la parteneri din industria auto, microelectronică şi de apărare. Încurajarea statelor membre să recalifice angajaţii cel mai afectaţi de pandemie, în special femeile, tinerii şi grupurile vulnerabile, a fost o prioritate pentru Comisie, a spus un purtător de cuvânt. În timp ce actorul ceh Novotny visează să se întoarcă pe scenă într-o zi, Caroline Luebke, salariată în domeniul ospitalităţii în Germania, în vârstă de 30 de ani, aşteaptă cu nerăbdare să se recalifice ca asistentă de management de birou cu certificat. Biroul Muncii din Germania i-a organizat şi finanţat cursul de doi ani şi jumătate, unde Luebke a primit un amestec de teorie şi practică pe care speră că îi va deschide mai multe opţiuni pe o piaţă incertă a muncii. „Criza provocată de Covid-19 a schimbat totul“, a spus Luebke pentru Reuters. „Pentru mine, ospitalitatea nu mai poate oferi aceeaşi siguranţă a locului de muncă. Cine ştie când va lovi următoarea pandemie?” Ca ea sunt milioane. La sfârşitul anului trecut, peste şase milioane de locuri de muncă din cele mai mari economii ale zonei euro erau ţinute în viaţă prin scheme guvernamentale de finanţare a programelor de lucru reduse, a găsit o analiză a Financial Times. În aprilie, numărul se ridica la 23 de milioane, dar atunci totul era închis. Nivelul a reînceput să crească în ultimele luni din cauza înăspririi restricţiilor ca răspuns la noile valuri ale pandemiei. Cifrele nu-i includ pe cei cu profesii liberale sau care muncesc ocazional. În ianuarie, 56% din forţa de muncă din hotelurile şi restaurantele din Germania lucra cu program scurt, cea mai mare proporţie din orice sector, potrivit institutului ifo. În schimb, mai puţin de 9% din salariaţii din industria prelucrătoare participau la astfel de scheme, în scădere faţăde 30% în luna mai. Unele guverne încearcă deja să-i încurajeze pe oameni să se recalifice. În Olanda, angajatorii care solicită sprijin pentru păstrarea locurilor de muncă trebuie să declare că încurajează activ instruirea. În Franţa, beneficiile schemei de păstrare a locurilor de muncă cresc de la 84% din salariul net la 100% la iniţierea formării profesionale. În Germania, Olanda şi Italia, guvernele au oferit cursuri de formare finanţate integral şi au alocat fonduri pentru întreprinderi pentru ca acestea să ofere formare sau să angajeze stagiari. Ingrid Hartges, directorul general al Dehoga, asociaţia germană a hotelurilor şi restaurantelor, a declarat că „devine din ce în ce mai greu pentru companiile din sector să îşi păstreze angajaţii”. Numărul salariaţilor a scăzut în noiembrie cu 9%, faţă de anul anterior, până la puţin sub 1 milion - ceea ce sugerează că oamenii găsesc totuşi oportunităţi în alte industrii.


Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.