Pe ce cheltuiesc companiile farmaceutice zeci de miliarde de euro

Autor: Razvan Muresan Postat la 27 aprilie 2012 37 afişări

Deşi progresul tehnologic s-a redus semnificativ în ultimii ani în toate domeniile, producătorii de medicamente spun că au găsit reţeta reinventării. Zeci de miliarde de euro se îndreaptă anual către cercetarea în ceea ce specialiştii vor să fie noua revoluţie în ştiinţă: medicina personalizată.

"Este important să ştim ce tip de persoană suferă de o anumită boală şi apoi cu ce fel de boală avem de-a face." Formularea din urmă cu 2.400 de ani a celui mai cunoscut medic din antichitate, Hipocrate, este regula de bază şi în mileniul al treilea pentru producătorii farmaceutici. Medicina personalizată urmăreşte să ofere terapii ţintite, adaptate subgrupurilor de pacienţi ce manifestă aceiaşi factori de risc moşteniţi sau dobândiţi. Se poate stabili, deci, dacă structura genetică a bolii maligne de care suferă pacienţii generează simptome similare, dar necesită tratament diferit. Statisticile arată că, în medie, din zece pacienţi trataţi, aproximativ jumătate înregistrează beneficii în urma tratamentului. Pentru unii însă, tratamentul nu va avea rezultatul dorit, în timp ce alţii suferă de pe seama efectelor adverse. De-aici şi noua miză a marilor companii farma către cercetarea în domeniul medicinei personalizate. Bugete uriaşe sunt cheltuite anual de către Roche Holding, Pfizer, Novartis, Merck, Johnson & Johnson, GlaxoSmithKline, Sanofi şi Astrazeneca, cele opt situându-se în top 20 cheltuieli în zona de inovaţie în 2011 la nivel mondial.

Ca pondere din venituri, mai bine de o cincime din veniturile Roche, de exemplu, se duc înspre cercetare şi dezvoltare, însemnând investiţii în valoare absolută de 9,46 miliarde de dolari, peste Microsoft, Toyota, Nokia sau Samsung. Poate părea o sumă impresionantă, însă cercetarea în farma costă în secolul al XXI-lea tot mai mult, iar medicina personalizată nu face excepţie. Există chiar date statistice care indică un declin al inovării în industria farmaceutică, după cum arată cifrele referitoare la noi descoperiri în sănătate. Aşa se face că, dacă în preajma anului 1990 vorbeam de câteva zeci de noi molecule anual, numărul lor a ajuns la circa zece în zilele noastre, adică de patru-cinci ori mai mic. Declinul poate fi pus pe seama costurilor extrem de ridicate în domeniul cercetării, dar şi a normelor de securitate tot mai stricte în momentul când se pregăteşte dezvoltarea unui nou medicament.

Costul final al unei molecule care ajunge să fie dezvoltată până la stadiul de medicament ajunge la un miliard de euro, iar, dacă vorbim de medicină personalizată, "chiar mai mult decât atât", după cum spunea Maurizio de Cicco, CEO al Roche Italia, cu prilejul inaugurării unei noi molecule destinate tratamentului cancerului de piele - vemurafenib - ce urmează să fie comercializată sub numele Zelboraf. "Doar în cazul companiei mele, dacă am calcula în bancnote de zece euro, investiţiile înseamnă de 25 de ori distanţa dintre Lună şi Pământ", spune de Cicco. El precizează că cele două divizii ale elveţienilor, de diagnostic şi de farmaceutice, folosesc bugetul direct sau indirect către medicină personalizată pentru a găsi gene ale ADN-ului unde medicamentele funcţionează cu maximă eficienţă. Cercetarea se face astăzi diferit faţă de anii trecuţi, iar de Cicco crede că e puţin probabil ca statele europene, aflate în plină criză a datoriilor suverane, să ofere sprijin direct companiilor pentru cercetare. În prezent, colaborarea funcţionează sub forma unei integrări între învăţământ şi cercetare, concept care se revigorează tot mai mult în ţările occidentale. "Zelboraf e primul medicament care a fost conceput complet pe modelul medicinei personalizate, singurul aprobat de autorităţile din SUA, iar investiţia în descoperirea moleculei trece de un miliard de euro", rezumă Maurizio de Cicco.

Principala aşteptare a pacienţilor se leagă şi de alte sute de boli netratabile, unde eficienţa terapeutică este nesatisfăcătoare pentru medici şi ar exista loc de noi inovaţii, precum HIV, cancer sau boli infecţioase, boli care rămân în continuare fără tratament.

Miliarde de dolari vor merge în anii ce urmează pentru a susţine afirmaţia profesorului Hans Westerhoff, făcută în cadrul forumului IT Future of Medicine: "Am putea crea o revoluţie în medicină, una chiar mai mare decât a accesului omului pe Lună". Între timp, în lipsa unui ritm susţinut al inovaţiilor, multe din companii vor încerca să facă bani prin menţinerea în piaţă a medicamentelor originale ieşite de sub patent, deci cu alternativă similară la un preţ mai mic. Aici responsabilitatea nu mai e a cercetătorilor, ci a oamenilor din marketing şi vânzări, iar faptul că în cazul unor molecule ieşite de ani buni de sub patent producţia a scăzut cu doar 30% arată că unii îşi fac chiar bine meseria.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
stiinta,
medicina personalizata,
cercetare
/analize/pe-ce-cheltuiesc-companiile-farmaceutice-zeci-de-miliarde-de-euro-9576450
9576450
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.