Imperiul lui Musk pare pregătit să domine industria auto în următoarele decenii, în condiţiile în care capitalizarea de piaţă a companiei a crescut de la 120 de miliarde de dolari în ianuarie 2020, la peste 650 de miliarde în prezent, mai mult decât Toyota, Volkswagen şi Daimler la un loc. Care sunt obstacolele în păstrarea titlului de „cel mai valoros constructor auto al lumii”? 

Anul trecut, Tesla a devenit cel mai valoros constructor auto din lume, a fost inclus în indicele bursier S&P 500 şi a stabilit un nou record în ceea ce priveşte numărul de maşini vândute, lipsindu-i doar 450 de unităţi pentru a-şi atinge ţinta de 500.000 (analiştii sunt de părere că şi-ar fi depăşit obiectivul în lipsa restricţiilor impuse pe fondul pandemiei).

Mai mult decât atât, în luna aprilie, Tesla se clasa pe locul opt în clasamentul general al celor mai valoroase companii ale lumii. În plus, Elon Musk a devenit pentru scurt timp cel mai bogat om la nivel mondial şi a început oficial procesul de construire a primei fabrici Tesla din Europa, aflată în apropierea Berlinului. Pentru context - o firmă scoţiană de management, Baillie Gifford, care a susţinut producătorul încă din 2013, când preţul unei acţiuni abia depăşea 6 dolari, a înregistrat câştiguri de 29 de miliarde de dolari în doar câţiva ani. Iar fondul de investiţii al companiei a bifat doar în 2020 câştiguri de 15 miliarde de dolari prin intermediul acţiunilor Tesla.

Însă profitul din ultimul trimestru al anului trecut nu a reuşit să se încadreze în previziunile analiştilor de pe Wall Street, iar compania nu a oferit un obiectiv concret de livrare pentru 2021. Constructorul vede anul actual drept o oportunitate de a continua procesele de extindere şi a întări seria de mişcări câştigătoare din 2020. Recent, agenţia de ştiri Reuters a scris că Tesla se află în căutarea unui director de design în China şi plănuieşte să deschidă un nou studio în Shanghai sau Beijing, citând aici mai multe surse anonime familiare cu situaţia.

Modelul ar fi unul low-cost, cu un preţ estimat la 25.000 de dolari, ceea ce ar rezulta în cea mai ieftină maşină din istoria firmei. În plus, Tesla a folosit acumulatori fără cobalt de la Contemporary Amperex Technology din Ningde pentru a reduce costurile unora dintre modelele fabricate în Shanghai. Anul trecut, gigantul a deţinut o cotă de piaţă de aproximativ 21% în China. Pe deasupra, guvernul chinez şi-a propus ca maşinile electrice să reprezinte cel puţin un sfert din totalul vânzărilor auto până în 2025 şi peste jumătate până în anul 2035, de la doar 5% în prezent.

Văzut drept „următorul Tesla”, Nio a raportat un plus de 16,9% în ianuarie şi a primit evaluări bune din partea unor specialişti din cadrul băncilor Citigroup, Morgan Stanley şi Deutsche Bank. Neducând lipsă de resurse, producătorul ar putea să dezvolte un business de succes în jurul software-urilor de conducere autonomă.

Volkswagen a reacţionat rapid în acest sens, plănuind să investească 15 miliarde de euro în China de-a lungul următorilor patru ani. Suma va fi folosită pentru construirea a 15 modele „verzi” până în 2025, în condiţiile în care VW va cheltui 33 de miliarde de euro pentru a face tranziţia de la motoare cu combustie la propulsie electrică. Gigantul german a mai cheltuit 1,2 miliarde de dolari pentru a cumpăra o participaţie de 26% din producătorul chinezesc de baterii Guoxuan High-Tech şi a anunţat două modele pe care le va construi cu grupul chinez FAW Group, al căror preţ pleacă de la 30.000 de dolari. Prin urmare, grupul din Wolfsburg intenţionează să depăşească Tesla, obţinând un avantaj major în cea mai mare piaţă auto din lume.

2Însă, dincolo de competitorii «tradiţionali», pentru Elon Musk există un set nou de provocări.  Tesla a obţinut în ianuarie o cotă de piaţă de 3,5% în Europa, numărând doar 1.619 de înmatriculări noi de-a lungul a 18 pieţe ale continentului. Pe de altă parte, producătorul chinez Nio, susţinut de guvernul de la Beijing, ocupă momentan locul opt în clasamentul celor mai valoroase companii auto din lume, cu o capitalizare de aproape 90 de miliarde de dolari, peste Ferrari, Ford şi Hyundai, înregistrând creşteri impresionante în ultimii ani.

Constructorul, care a fost fondat în 2014 şi a debutat pe Bursa din New York în 2018, a înregistrat o creştere de 450% a livrărilor din luna ianuarie, de la 1.598 în decembrie, la 7.225 dolari în prima lună a anului. Rezultatele marchează a şasea lună de livrări record, ducând totalul la 82.866, iar acţiunile companiei au crescut cu circa 1.600% în ultimul an, de două ori mai mult decât Tesla.

Nio a prezentat la începutul anului un autoturism electric cu o autonomie de 1.000 de kilometri şi a anunţat un parteneriat cu producătorul de plăci video Nvidia. Colaborarea cu gigantul american a fost realizată, în primul rând, pentru a îmbunătăţi procesele de conducere autonomă.Văzut drept «următorul Tesla», Nio a raportat un plus de 16,9% în ianuarie şi a primit evaluări bune din partea unor specialişti din cadrul băncilor Citigroup, Morgan Stanley şi Deutsche Bank. În luna aprilie, vânzările NIO au fost mai mult decât duble, în pofida crizei de cipuri din industrie. Luna trecută, compania a livrat 7.102 de autovehicule electrice în China, cu 125% mai mult decât în urmă cu un an şi foarte aproape de recordul din luna martie (7.257). Neducând lipsă de resurse, producătorul ar putea să dezvolte un business de succes în jurul software-urilor de conducere autonomă.

Anul acesta, China va reduce cu circa 20% subvenţiile pentru maşini electrice, însă a introdus în schimb un sistem de tranzacţionare a unor calificative lansate de guvern, încurajând astfel producţia de maşini cu propulsie electrică. În prezent, există la nivel global peste 3.100 de investitori cu active de 110 mii de miliarde de dolari care au semnat Principiile ONU pentru Investiţii Responsabile (UNPRI), prin care se doreşte susţinerea semnatarilor prin încorporarea unui set de factori ESG (environmental, social, governance) în investiţiile şi deciziile de nivel înalt ale companiilor. 

Un alt adversar al Tesla este BYD Company Limited, un constructor chinez de automobile electrice a cărui valoare de piaţă depăşeşte 70 de miliarde de dolari. Noul sedan al companiei susţinută de celebrul investitor american Warren Buffett a intrat anul trecut în topul celor mai vândute modele electrice din China.

Un alt adversar al Tesla este BYD Company Limited, un constructor chinez de automobile electrice a cărui valoare de piaţă depăşeşte 70 de miliarde de dolari. Noul sedan al companiei susţinută de celebrul investitor american Warren Buffett, a intrat anul trecut în topul celor mai vândute modele electrice din China. Vehiculul, cu un preţ de începere de 4.400 de dolari, este dezvoltat de un joint venture format din General Motors, Wuling Motors şi SAIC Motor, deţinut de statul chinez.

De asemenea, Great Wall Motor (GWM), numit după Marele Zid Chinezesc, a raportat o creştere de 4,8% a vânzărilor în 2020 şi a ajuns la 1,1 milioane de unităţi, cu 100.000 peste target. GWM a devenit primul producător chinez de SUV-uri şi pickupuri electrice care a reuşit să producă 10 milioane de vehicule şi a înregistrat anul trecut o creştere de 19% a profitului net, depăşind 830 de milioane de dolari.

Pe lângă GWM, BYD şi Nio, startup-urile Li Auto şi Xpeng s-au bucurat şi ele de susţinerea entităţilor guvernamentale şi au debutat pe Bursa din New York, intrând în prima linie de combatere a companiei cu sediul în Palo Alto, California.

Astfel, chiar dacă Tesla tocmai ce a încheiat primul an de profituri în piaţa chineză, Elon Musk nu se află în situaţia în care se poate relaxa, întrucât 2020 a fost marcat şi de faptul că rivalii au început, în sfârşit, să recupereze teren. Apărarea poziţiei pe care o deţine în China se poate dovedi vitală în al doilea an al pandemiei de coronavirus, iar rezultatul va spune cu siguranţă dacă Tesla se va transforma într-un producător auto global.

De asemenea, supremaţia Tesla este ameninţată şi de deciziile controversate ale lui Musk – cum ar fi faptul că el, alături de directorul financiar al Tesla, Zach Kirkhorn, şi-au schimbat titlurile din cadrul companiei în „tehnorege” (technoking) şi, respectiv, „maestru al monedei” (master of coin), reiterându-şi astfel susţinerea pentru cea mai valoroasă monedă digitală din lume. Tesla a luat prin surprindere investitorii din momentul în care a anunţat că a cumpărat bitcoin în valoare de 1,5 miliarde de dolari, valoarea companiei fiind legată acum în mod direct de valoarea criptomonedei. Ulterior, Elon Musk a anunţat că maşinile Tesla vor putea fi cumpărate cu bitcoin în Statele Unite, generând o nouă creştere pentru moneda virtuală.

Totuşi, ţările din afara SUA vor putea folosi bitcoin pentru a achiziţiona automobilele Tesla „spre sfârşitul anului”, a adăugat CEO-ul, fără să ofere o listă cu statele pe care le ia în calcul.

De asemenea, Great Wall Motor (GWM), numit după Marele Zid Chinezesc, a raportat o creştere de 4,8% a vânzărilor în 2020 şi a ajuns la 1,1 milioane de unităţi, cu 100.000 peste target.

Financial Times a descris angajamentul lui Musk faţă de bitcoin drept „The environmental idiocy of Tesla’s bitcoin bet”/„Idioţenia ecologică a pariului pentru bitcoin lansat de Tesla”.

Imaginea de „enviromentally friendly” a firmei lui Musk vine în contrast cu amprenta masivă de carbon din reţeaua bitcoin, care foloseşte anual mai multă electricitate decât Argentina, ţară cu peste 45 de milioane de locuitori, potrivit unui studiu al Universităţii Cambridge.  De altfel, o analiză publicată în urmă cu trei ani în Nature, poate cel mai prestigios jurnal academic din lume, a descoperit că emisiile generate de bitcoin ar putea încălzi planeta cu peste două grade celsius în viitorul apropiat. Momentan, preţul unei acţiuni Tesla se află cu 30% sub maximul raportat pe 8 ianuarie, de 880 de dolari şi declin ce începe să alarmeze un număr tot mai mare de analişti.

De exemplu, Per Lekander, membru în cadrul unuia dintre principalele fonduri de investiţii de tip hedge din Regatul Unit, crede că Tesla se află într-o bulă, fapt ce l-a determinat să adopt o poziţie short pe acţiuni, urmând să înregistreze profituri în cazul în care Tesla va înregistra scăderi pe bursă. „Părerea mea e că anul acesta va fi marcat de revenirea producătorilor tradiţionali. Există câteva companii care vor avea de câştigat pe termen lung, însă pe termen scurt, cred că am dreptate în ceea ce priveşte peisajul macro, de vreme ce ratele dobânzilor vor începe să urce şi pieţele îşi vor da seama că producătorii tradiţionali nu sunt atât de slab poziţionaţi cum s-ar fi crezut iniţial”, a declarat Lekander pentru CNBC, una dintre cele mai cunoscute televiziuni financiare din SUA.

Lekander nu este singurul analist care a încercat să tragă paralele între Tesla şi declinul suferit de alt grup american, Cisco. Firma, care era evaluată de 125 de ori peste cifra reală a veniturilor în 1997, era văzută în urmă cu 24 de ani drept un gigant ce ar fi reprezentat 25% din mediul american de business. Echivalentul european ar putea fi Nokia, ale cărui acţiuni au suferit un declin de peste 90% din 2000 încoace.

În Europa, interesul pentru Tesla rămâne în continuare la un nivel relativ ridicat, însă „nu le putem oferi în acest moment”, spune Steffen Krautwasser, care gestionează în Germania peste 17.000 de maşini din cadrul producătorului german de software-uri SAP, conform Bloomberg.

Chiar dacă internetul şi investitorii l-au transformat pe Elon Musk într-o celebritate într-un timp cât se poate de scurt, Europa – care a devenit cea mai mare piaţă pentru maşini electrice în 2020 – nu se înghesuie până acum în faţa modelelor Tesla.

Circa 60% din achiziţiile de maşini noi din Europa sunt efectuate prin mediul corporate, incluzând aici vehiculele oferite drept beneficii (pentru care este redusă ulterior o parte din salariile angajaţilor). Iar Tesla, ce îşi construieşte încă de anul trecut prima fabrică europeană, este aproape absentă din acest canal de vânzări. Între timp, producători precum BMW, Renault şi Volkswagen continuă să domine piaţa.