Cum vrea Nuclearelectrica să reenergizeze România?

Postat la 26 iulie 2022 436 afişări

Nevoia de securitate energetică, precum şi creşterea independenţei energetice a României au depăşit, odată cu criza curentă, nivelul de discuţii şi impun investiţii şi planuri concrete. După 25 de ani de OPERARE în România, Nuclearelectrica, singurul producător de energie nucleară de pe piaţa locală, ARE direcţii CLARE în acest sens şi vizează nu doar reducerea dependenţei energetice a României, cât şi transformarea într-un jucător regional. Care sunt primii paşi făcuţi de companie în această direcţie?

„Nuclearelectrica a pornit de la necesitatea de a livra energie electrică sistemului energetic românesc, mizând pe securitate energetică, disponibilitate, dependenţă redusă de factorul climatic, factor de capacitate ridicat şi continuă să îndeplinească acelaşi obiectiv, de a livra energie curată, la standarde de excelenţă şi siguranţă pentru mediu şi populaţie. În acelaşi timp, ne uităm spre viitor şi construim un viitor durabil pentru generaţia de mâine”, răspunde Cosmin Ghiţă, directorul general al Nuclearelectrica, referindu-se la istoria de 25 de ani pe piaţa locală a companiei pe care o reprezintă, cât şi la obiectivele pe termen lung ale acesteia.  În prezent, Nuclearelectrica este singurul producător de energie nucleară din România şi acoperă aproximativ 18% din consumul naţional de energie. Compania deţine Sucursala CNE Cernavodă, care operează două unităţi nucleare CANDU (acestea sunt două dintre cele mai performante unităţi dintre cele peste 400 de centrale nucleare din lume, fiecare dintre acestea are o putere instalată de producţie de 700 MW) şi sucursala FCN Piteşti (o fabrică de combustibil nuclear, care se află în proces de realizare a unui ciclu integrat al combustibilului prin achiziţionarea unei linii de prelucrare a concentratului de uraniu, pentru a sprijini proiectele de investiţii pe termen lung ale companiei).

Valoarea investiţiilor în proiectele în derulare ale Nuclearelectrica a ajuns la peste 9 miliarde de euro, potrivit reprezentanţilor companiei, iar în termeni de profitabilitate, compania a înregistrat o creştere de 152% în perioada 2018-2021, de la un profit net de aproximativ 410 milioane de lei în 2018, la peste 1 miliard de lei în 2021. Pentru anul 2022, profitul net estimat (conform BVC 2022, aprobat şi publicat N.Red.), este de 2,1 miliarde de de lei, în timp ce profitul în primul trimestru al anului curent de 818 milioane de lei, în creştere cu 249% faţă de perioada similară a anului trecut. Listată la bursă din 2013, sub simbolul bursier SNN, şi făcând parte din 2020, din indicii furnizorului global de indici FTSE Russell, compania a avut o evoluţie constantă şi pe piaţa de capital: dacă în anul 2018, preţul maxim al unei acţiuni a fost de 7 lei, în 2022 preţul acţiunii a atins 47 lei/acţiune, plusul înregistrat fiind de 571%. În acelaşi interval de timp, capitalizarea de piaţă a companiei a evoluat de la aproximativ 2,46 de milioane de lei, la 14,25 miliarde de lei (adică o creştere procentuală de 479%). Valoarea de MWh livraţi în sistemul energetic naţional în 25 de ani de operare a ajuns la 209 milioane, iar proiectele strategice ale companiei, dezvoltarea dezvoltarea Unităţilor 3 şi 4 ale centralei de la Cernavodă, Retehnologizarea Unităţii 1, cât şi – un obiectiv mai recent anunţat –  dezvoltarea reactoarelor modulare mici în parteneriat cu americanii de la NuScale, vizează o dublare a capacităţii de producţie. Astfel, ţinta Nuclearelectrica reprezintă o dublare a contribuţiei în Sistemul Energetic Naţional, prin generarea de energie curată: de la 33% în prezent, la aproximativ 66% după anul 2031. „În plus, dezvoltarea reactoarelor modulare mici înseamnă dezvoltarea extinsă a companiei, cu un rol de lider la nivel regional, dezvoltarea lanţului de furnizare, a poziţiei Nuclearelectrica cât şi a României în regiune prin exportul ulterior de componente şi expertiză, suport în operare şi dezvoltare de resurse umane şi multiple beneficii socio-economice. La nivel naţional, Nuclearelectrica este şi va fi unul dintre producătorii esenţiali în atingerea ţintelor de energie curată”, subliniază CEO-ul Nuclearelectrica.

Paşi pentru independenţa energetică a României

Concret, valoarea totală a proiectelor de investiţii ale companiei se ridică la 9 miliarde de euro, potrivit lui Cosmin Ghiţă, principalele direcţii fiind atât retehnologizarea şi construcţia de noi reactoare la centrala de la Cernavodă, pregătirea personalului şi dezvoltarea de parteneriate cu universităţi, cât şi dezvoltarea reactoarelor de mici dimensiuni în parteneriat cu americanii de la NuScale, un proiect care a ţinut titlurile de presă în ultimele luni.

„Reactoarele CANDU au o durată de viaţă iniţială de 30 de ani. În urma unui proces de retehnologizare, această durată de viaţă poate fi prelungită cu încă 30 de ani, ceea ce Nuclearelectrica realizează în prezent cu Unitatea 1, aceasta fiind pusă în exploatare comercială în 1996. Unitatea 2 a fost pusă în funcţiune în 2007, aşadar putem discuta despre retehnologizarea Unităţii 2 la nivelul anului 2037”, detaliază liderul Nuclearelectrica. Proiectul Retehnologizării Unităţii 1, în valoare de 1,85 de miliarde de euro, a început în 2017 şi constă în trei faze, ce urmează a fi finalizate în anul 2029. „Proiectele de extindere a duratei de viaţă a reactoarelor nucleare existente conduc la obţinerea celui mai scăzut cost al electricităţii, nu numai dintre sursele cu emisii reduse de carbon, ci dintre toate sursele de energie (în medie 32 USD/MWh, comparativ cu 50 USD/MWh pentru energia eoliană şi 56 USD/MWh pentru panourile solare)”, descrie executivul raţiunea acestui proiect. Astfel, Retehnologizarea Unităţii 1 s-ar traduce prin încă 30 de ani de operare după anul 2029 şi, potrivit reprezentanţilor companiei, prin 5 milioane de tone de CO2 evitate anual, la aproximativ jumătate din costurile unui reactor nuclear nou. În ceea ce priveşte Proiectul Unităţilor 3 şi 4, intenţia este ca Unitatea 3 să fie pusă în funcţiune în 2030, iar unitatea 4 în 2031. „Proiectul Unităţilor CANDU 3 şi 4 este inclus în Strategia Energetică a României, pentru perioada 2019-2030, cu perspectivă pentru 2050, precum şi în Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice, ca pilon al independenţei energetice a României şi al atingerii obiectivelor de decarbonare ca stat membru al UE”, explică executivul. În prezent, Nuclearelectrica se află în cadrul Etapei Pregătitoare pentru acest proiect, care a început cu capitalizarea companiei de proiect - Energonuclear S.A., şi cu semnarea primului contract cu Candu Energy, Membră a grupului SNC-Lavalin şi Autoritatea de Proiectare a Unităţilor 3&4 şi OEM Candu (Producătorul Original al Tehnologiei Candu). Etapa a doua a proiectului (Lucrări Preliminare) constă în realizarea de lucrări preliminare din Faza 1 a contractului de IPC (Inginerie, Procurare şi Construcţii) şi va avea o durata de 18-24 luni, în timp ce etapa a treia a proiectului va reprezenta realizarea lucrărilor în şantierul de construcţie, montaj şi punere în funcţiune.

Cum a ajuns Doiceşti capitala inovaţiei în energie?

Cât despre construcţia reactoarelor nucleare de mici dimensiuni în România (SMR), pe locul fostei termocecentrale de la Doiceşti (judeţul Dâmboviţa), Cosmin Ghiţă trasează, în câteva linii, ambiţiile Nuclearelectrica pe termen lung: „România are potenţialul să devină un catalizator pentru dezvoltarea SMR în regiune, o bază pentru asigurarea producţiei componentelor şi ansamblării acestora, precum şi un hub de training al viitorilor operatori ai acestei tehnologii”.

Un prim pas în această direcţie a fost făcut în toamna anului trecut, odată cu anunţul făcut de companie de la Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Schimbări Climatice (COP26) referitor la semnarea unui acord pentru avansarea implementării tehnologiei reactoarelor modulare mici a producătorului american NuScale. Ca urmare a acestui parteneriat, România are potenţialul de a utiliza în premieră în Europa primele reactoare modulare mici şi să devină un catalizator pentru dezvoltarea SMR (small modular reactors) în regiune, dar şi o bază pentru asigurarea operării acestui nou tip de tehnologie în alte state. „NuScale este primul şi singurul reactor modular mic aprobat de Comisia de Reglementare Nucleară din SUA (NRC) – încă din august 2020, devenind lider în cursa de dezvoltare a reactoarelor modulare mici. Întreg procesul de aprobare şi licenţiere a durat peste 10 ani”, descrie Cosmin Ghiţă compania parteneră pentru implementarea acestui proiect în România. Potrivit lui, producătorul cu  origini americane a investit peste 500 de milioane de dolari şi peste 2 milioane de ore de muncă pentru a dezvolta informaţiile necesare pentru a pregăti documentaţia pentru aprobare.


Cosmin Ghiţă, director general, Nuclearelectrica:  „Proiectele de investiţii ale Nuclearelectrica reprezintă girantul unei părţi semnificative din ce înseamnă securitate energetică, energie curată şi dezvoltare socioeconomică pentru România pe termen lung – pe scurt, viziunea noastră de a construi un viitor durabil pentru generaţia de mâine.”


Ce sunt, însă, concret aceste reactoare care au ţinut titlurile de presă în ultimele luni, mai ales în contextul impasului energetic pe care îl traversează lumea? „Reactorul modular mic NuScale este o versiune mai sigură, mai mică şi scalabilă a tehnologiei reactoarelor cu apă uşoară presurizată (PWR), care este operată de peste 50 de ani, în peste 300 de reactoare din lume (din totalul de aproximativ 440 de reactoare la nivel internaţional). Tehnologia NuScale foloseşte astfel principiile bine stabilite ale tehnologiei nucleare, simplificând sau eliminând o parte dintre sistemele costisitoare şi complexe ale centralelor electrice-nucleare existente”, explică CEO-ul Nuclearelectrica. El observă că de-a lungul timpului, reactoarele cu apă uşoară presurizată (PWR) au beneficiat de miliarde de dolari investiţi în cercetare şi dezvoltare şi de milioane de ore de experienţă de operare în ultimii 50 de ani. Suplimentar, tehnologia reactoarelor modulare mici NuScale a fost testată în centre de cercetare de ultima generaţie din întreaga lume, iar valoarea investiţiilor făcute în testare a depăşit 100 de milioane de dolari. El subliniază că SMR-urile au multiple îmbunătăţiri faţă de reactoarele PWR: „Vorbim practic de o revoluţie industrială în materie de securitate nucleară pentru că în toţi aceşti ani, industria nucleară a gândit şi revoluţionat acest model anticipând cerinţele de sistem energetic în paradigma decarbonarii la nivel global”. La nivel global, adaugă el, reactoarele modulare mici sunt luate în considerare de peste 10-15 ani, însă rolul esenţial al acestora a devenit evident odată cu schimbarea paradigmei energetice către decarbonare, către o economie cu emisii zero. Potrivit lui, reactoarele modulare mici oferă avantaje pe care reactoarele de mare capacitate nu le au: flexibilitate, modularitate, trăsături de securitate nucleară pasive, producţia echipamentelor în serie, timp redus de dezvoltare, costuri reduse, posibilitatea avantajoasă de a fi amplasate în locul unor foste centrale pe combustibili fosili. De asemenea, reactoarele modulare mici reprezintă o soluţie de rezervă pentru sursele regenerabile, aşadar creează o complementaritate pentru acestea, având în vedere caracterul intermitent al regenerabilelor. În prezent, aproximativ 70 de concepte SMR sunt în curs de dezvoltare în diferite etape la nivel internaţional, având diferenţe tehnologice, diferite niveluri de implementare, precum şi diferite niveluri de licenţiere, „ceea ce demonstrează interesul şi inovaţia în domeniu şi eforturile agenţiilor de reglementare de a licenţia SMR”. NuScale deţine primul şi singurul reactor de tip SMR cu un proiect aprobat de către Comisia de Reglementare Nucleară din SUA (NRC) şi va urma toţi paşii necesari de licenţiere în UE şi în ţările interesate de implementare, inclusiv în România, potrivit explicaţiilor lui Cosmin Ghiţă. Ţări precum SUA, Canada, UK, Franţa, Polonia, Bulgaria fac deja primii paşi pentru dezvoltarea primului SMR, iar în SUA, la Idaho este în dezvoltare primul SMR NuScale, un proiect mai avansat decât cel de pe piaţa locală. „România are de peste 25 de ani o sursă curată, stabilă şi eficientă de energie - centrala nucleară de la Cernavodă, recunoscută la nivel internaţional pentru performanţa, profesionalismul echipei şi standardele de siguranţă, precum şi un reglementator cu mare experienţă – CNCAN”, descrie Cosmin Ghiţă contextul parteneriatului care are în vedere dezvoltarea  acestor centrale de mici dimensiuni şi pe piaţa locală. Ţintele asumate de România în acest sens sunt unele ambiţioase, adaugă el, având în vedere reducerea emisiilor de CO2 cu 55% până în 2030 comparativ cu nivelul lor din 2005. De asemenea, România urmăreşte reducerea dependenţei de importurile de energie de la 20,8% astăzi, la 17,8% până în 2030, ceea ce înseamnă investiţii susţinute în capacităţi de producere fără emisii de carbon, cu producţie în bandă care să asigure stabilitatea sistemului energetic naţional. Astfel, reactoarele modulare mici vor sprijini Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al Guvernului României de a compensa cu energie curată, scoaterea din uz a 4.59 GWe capacitate pe cărbune până în anul 2032”, adaugă el. Centrala NuScale dezvoltată aici va avea şase module, o putere de 462 Mwe şi va genera 193 de locuri de muncă permanente, 1.500 de locuri de muncă pe perioada construcţiei, precum şi 2.300 locuri de muncă în manufacturare. În plus, noua tehnologie va atrage o nouă generaţie către industria nucleară şi va dezvolta pe termen lung şi sistemul de învăţământ, crede  Cosmin Ghiţă, care oferă ca argument în acest sens faptul că Universitatea Politehnica vă beneficia de un simulator al camerei de comandă a unui SMR NuScale – singurul din Europa. SNN a primit în prima parte a anului 2021 un grant în valoare de 1,2 milioane de dolari din partea USTDA pentru analiza şi identificarea unor potenţiale site-uri de amplasare a reactoarelor modulare mici. În urma studiului, au fost identificate mai multe potenţiale amplasamente adecvate, amplasamentul fostei termocentrale de la Doiceşti fiind cel care a obţinut toate calificările în ceea ce priveşte securitatea, fiind potrivit criteriilor de proiectare şi principiilor de securitate ale reactoarelor modulare mici NuScale şi respectă pe deplin criteriile de amplasare cerute de standardele internaţionale şi naţionale. De asemenea, amplasamentul este disponibil în timp util pentru a îndeplini obiectivele României pentru implementarea reactoarelor modulare mici în acest deceniu şi pentru a permite României să devină un hub pentru implementarea reactoarelor modulare mici în regiune.

Ulterior derulării studiilor, Nuclearelectrica, NuScale şi E-Infra au semnat un Memorandum de Înţelegere pentru dezvoltarea primului reactor modular mic (SMR) din România pe acest amplasament pe 24 mai 2022, iar recent, Preşedintele SUA, Joe Biden, a anunţat alocarea unui grant în valoare de 14 milioane de dolari pentru o nouă etapă a programului de dezvoltare a reactoarelor modulare mici în România de către NuScale – Etapa Preliminară a Studiilor de inginerie şi proiectare pentru proiectul SMR din România. „Alegerea amplasamentului este un prim pas important pentru România în demersul de implementare a reactoarelor modulare mici, la trei ani de la primul Memorandum de Înţelegere cu NuScale, timp în care Nuclearelectrica a analizat tehnologia, siguranţa, maturitatea şi disponibilitatea acesteia în vederea implementării şi a îndeplinirii obiectivelor României în materie de securitate energetică şi decarbonizare”, crede CEO-ul Nuclearelectrica. Termenii de livrare urmează să fie stabiliţi în planul de dezvoltare al proiectului, însă intenţia este de a devolta acest proiect în acest deceniu, în timp ce costul proiectului şi structura de finanţare urmează să fie stabilite în urma Etapei Preliminare a Studiilor de inginerie şi proiectare, subliniază el. Cât despre colaborarea cu americanii, alegerea a fost una naturală, în contextul în care colaborarea României cu Statele Unite ale Americii în domeniul nuclear a început în 1981, când preşedintele Reagan a aprobat primul împrumut US Exim pentru proiectul Unitatea 1 Cernavodă. „Prin parteneriatul cu Statele Unite, care are peste 40 ani în domeniul nuclear, alegând o tehnologie deja aprobată şi validată de către un reglementator cu experienţă din SUA, România se asigură, de asemenea, că proiectele sale în domeniul energiei nucleare respectă cele mai înalte standarde de siguranţă nucleară. De asemenea, Nuclearelectrica, cu peste 25 ani de operare la cele mai înalte standarde de securitate a centralelor nucleare, este mândră să contribuie cu expertiza la dezvoltarea primelor reactoare modulare din Europa şi să ofere un exemplu pentru alte ţări interesate să dezvolte programe nucleare civile.”

Leadership în domeniul energiei

Cum a ajuns Cosmin Ghiţă responsabil de o parte din viitorul energetic al României? „Parcursul meu profesional s-a bazat pe multă muncă, motivaţie, voinţă şi dorinţa de a contribui la construirea unui viitor durabil pentru generaţiile viitoare. Studiile internaţionale m-au motivat şi au fost baza pentru cariera în industria energetică”, răspunde el, întrebat care au fost paşii ce l-au adus în poziţia de a fi responsabil de aceste proiecte de amploare.  El este CEO al Nuclearelectrica (SNN) din septembrie 2017, iar din 2019, este şi singurul membru român al Consiliului de Conducere al WANO (World Association of Nuclear Operators), contribuind la îndeplinirea obiectivelor acestei asociaţii internationale de întărire a securităţii nucleare şi a culturii de securitate nucleară, cu impact asupra tuturor centralelor nucleare din lume. „Energia nucleară are un potenţial enorm pentru dezvoltare în România şi de aici în regiune prin faptul că are peste 25 ani de expertiză în operare la standard de excelenţă, recunoscută la nivel internaţional, are o expertiză umană, proiecte de investiţii şi un cadru de realizare a acestora în parteneriat cu SUA, un partener al dezvoltării industriei nucleare româneşti încă din anii 80”, punctează el. De asemenea, executivul este absolvent al Colegiului Bates, Maine, SUA, având diplomă în economie politică internaţională şi şi-a început cariera în SUA, la Chevron, Washington, contribuind la iniţiativele Chevron în România si Europa de Est. În perioada 2015-2017, a fost partener la fondul privat de investiţii Amerocap, cu sediul în New York, susţinând tranzacţii şi iniţiative de creştere a capitalului în domeniul resurselor energetice şi minerale din România, Ucraina si Marea Britanie. Ulterior, a ocupat funcţia de consilier al prim-ministrului României pe probleme de securitate energetică şi politici energetice. El a fost, de asemenea, implicat în înfiinţarea Academiei Aspire, o şcoală de vară de leadership şi business condusă de profesori de la Harvard şi Ivy League în România. „Mi-am propus ca prin activitatea mea să susţin Nuclearelectrica să devină un reper de performanţă energetică la nivel naţional şi regional, un lider, generator nu doar de energie curată, dar şi de locuri de muncă, beneficii economico-sociale extinse, dezvoltare de comunităţi şi creştere a unei noi generaţii de specialişti. Prin prezenţa mea în boardul WANO, mi-am propus să aplic la nivelul Nuclearelectrica cele bune practici şi standarde internaţionale, pe care le-am observat dând rezultate semnificative în alte corporaţii internaţionale”, descrie o parte din viziunea pe care o are în prezent.

Mai detaliat, odată cu începerea mandatului de CEO al Nuclearelectrica, şi-a stabilit o listă de priorităţi bine definite: dezvoltarea companiei, dezvoltarea guvernanţei corporative, cu dublu rol: intern şi extern; dezvoltarea unor proiecte majore de investiţii (retehnologizarea Unităţii 1, Proiectul Unităţilor 3 şi 4, instalaţia de detritiere, Depozitul Intermediar de Combustibil Ars, strategia de aprovizionare cu materie primă şi asociată, menţinerea şi dezvoltarea lanţului integrat de combustibil integrat la nivelul României, dar şi pentru siguranţa proiectelor de investiţii ale SNN), dezvoltarea strategiei de resurse umane pentru identificarea, atragerea, dezvoltarea şi retenţia de talente pentru creşterea unei noi generaţii de nuclearişti, digitalizare şi, spune el, nu în ultimul rând, performanţă financiară, de operare şi producţie pentru companie, cât şi pentru o poziţionare cât mai avantajoasă pe piaţa de capital.

„Toate aceste proiecte sunt în faze diferite de dezvoltare, proiectele de investiţii majore sunt etapizate şi în lucru, strategia de resurse umane este implementată, strategia de achiziţionare a materiei prime implementată, Nuclearelectrica deţinând în prezent Sucursala Feldioara a CNU şi licenţa de exploatare a perimetrului Tulgheş-Grinţieş, rezultatele financiare, operare şi producţie vorbesc de la sine, implicit creşterea semnificativă a Nuclearelectrica pe piaţa de capital în aceşti ani.” Iar dacă ar fi să descrie modul în care a evoluat domeniul energiei în perioada în care şi-a construit cariera în cadrul acestuia, răspunde că a fost „o perioadă plină de provocări. Vorbim de o schimbare de paradigmă, o schimbare de abordare şi de raportare. Responsabilitatea noastră ca producător este să avem o viziune pe termen lung care să răspundă tuturor acestor provocări şi nevoi energetice, nu doar de acum – ci peste 10-20 ani. Asta facem la Nuclearelectrica prin proiectele de investiţii pe care le umărim – construim un viitor durabil pentru generaţia de mâine.”

Obiectivele pe termen mediu şi lung pentru reactoarele SMR din România:

1.Œ energie curată şi sigură, potrivit reprezentanţilor companiei - 462 MW capacitate instalată pentru primele 6 module;

 2. posibilitatea de a fi amplasate în zone diferite;

3. Ž complementaritatea cu sursele regenerabile;

4. costuri mai reduse;

5. înlocuirea capacităţilor pe cărbune;

6.‘ dezvoltare economică şi socială în zonele în care vor fi amplasate;

7.’ locuri de muncă;

8." dezvoltarea unei generaţii de nuclearişti specializaţi în SMR.

O scurtă istorie a inovaţiei: care au fost paşii făcuţi până acum pentru construcţia reactoarelor de mici dimensiuni (SMR) de la Doiceşti

În martie 2019, Nuclearelectrica şi NuScale au semnat un Memorandum de Înţelegere (MOU) pentru a evalua dezvoltarea, licenţierea şi construcţia unui SMR NuScale în România.

La 9 octombrie 2020, România a semnat cu SUA un Acord Interguvernamental (IGA) în domeniul proiectelor de energie nucleară, care a fost ratificat şi de Parlamentul României, prin Legea nr.199/2021, având o largă susţinere şi fiind adoptat cu majoritate de voturi.

În octombrie 2020, US Exim Bank şi-a exprimat, prin intermediul unui MoU (Memorandum de Înţelegere) cu Ministerul Energiei, interesul de a finanţa proiecte mari de investiţii în Romania, inclusiv pe cele nucleare, în valoare totală de 7 miliarde de dolari.

La începutul anului 2021, Nuclearelectrica a primit fonduri USTDA (United States Trade and Development Agency) în valoare de 1,2 milioane de dolari pentru a identifica şi evalua potenţialele amplasamente pentru reactoare modulare mici.

Pe 4 noiembrie 2021, la COP26, NuScale şi Nuclearelectrica au semnat un acord de colaborare pentru a avansa implementarea primului reactor modular de mici dimensiuni în Europa.

În mai 2022, compania a anunţat amplasamentul unde va fi dezvoltat proiectul SMR NuScale: pe locul fostei termocentrale din Doiceşti (judeţul Dâmboviţa).

Iunie 2022: Preşedintele SUA, Joe Biden a anunţat alocarea unui grant în valoare de 14 milioane de dolari pentru o nouă etapă a programului de dezvoltare a reactoarelor modulare mici în România de către NuScale – Etapa Preliminară a Studiilor de inginerie şi proiectare pentru proiectul SMR din România. Companiile vor efectua studii de inginerie, analize tehnice şi activităţi de licenţiere şi autorizare pe amplasamentul din Doiceşti, judeţul Dâmboviţa, locaţia selectată pentru implementarea primei centrale NuScale VOYGR™.

În prezent, Nuclearelectrica este singurul producător de energie nucleară din România şi acoperă aproximativ 18% din consumul naţional de energie. Compania deţine Sucursala CNE Cernavodă, care operează două unităţi nucleare CANDU (acestea sunt două dintre cele mai performante unităţi dintre cele peste 400 de centrale nucleare din lume, fiecare dintre acestea are o putere instalată de producţie de 700 MW) şi sucursala FCN Piteşti (o fabrică de combustibil nuclear, care se află în proces de realizare a unui ciclu integrat al combustibilului prin achiziţionarea unei linii de prelucrare a concentratului de uraniu, pentru a sprijini proiectele de investiţii pe termen lung ale companiei).

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
nuclearelectrica,
energie

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.