Spre sfârşitul lui septembrie 2011, Gerhard Roiss, proaspătul CEO al OMV, acţionarul majoritar al Petrom, anunţa la Istanbul în cadrul unei conferinţe care a fost mai mult un show decât o prezentare riguroasă, liniile strategice pe care le va adopta după plecarea lui Wolfgang Ruttenstorfer, omul care a pus cea mai mare companie din România în mâinile austriecilor. Două direcţii au fost clare: grupul va renunţa în trei ani la active de rafinare şi marketing de un miliard de euro şi se va concentra până în 2021 pe creşterea semnificativă a segmentelor de explorare şi producţie, respectiv gaze şi energie. Cele două zone sunt, de altfel, principalele centre de profit pentru orice companie petrolieră, partea de rafinare şi marketing urmând să-şi piardă treptat din consistenţă. Dacă acestea sunt direcţiile OMV, care va fi însă impactul asupra Petrom şi cum va arăta strategia pentru 2021 a celei mai mari companii din România?

"În cazul Petrom, la finalul lui 2011, structura companiei bazată pe valoarea activelor nete arăta astfel: 68% pe partea de explorare şi producţie, 11% pe gaze şi energie şi 18% pe rafinare şi marketing. În 2021 cred că aceasta se va schimba: explorarea şi producţia cel mai probabil vor deţine tot două treimi din portofoliu, gazele şi energia ar putea ajunge la 20%, iar restul va fi rafinare şi marketing", spune Tamas Pletser, analist pe segmentul de petrol şi gaze din cadrul ING.

Practic, rafinarea şi marketingul, adică reţelele de benzinării, ar urma să fie un segment destul de afectat de noua strategie a Petrom.

În prezent, compania mai deţine o singură unitate de procesare a petrolului, Petrobrazi, după ce anul trecut a închis Arpechim, iar la finalul primului trimestru avea 792 de benzinării, cele mai multe în România, dar şi în pieţe precum Bulgaria sau Serbia, acolo unde Petrom a intrat prin preluarea unor unităţi din portofoliul OMV. Dacă rafinăria pare protejată de planul OMV privind vânzarea unor active de un miliard de euro în trei ani, benzinăriile în schimb ar putea face obiectul unor tranzacţii.

"În ciuda profitabilităţii sau chiar a pierderilor înregistrate de rafinărie, nu putem identifica un argument solid care să determine Petrom să vândă această unitate. Compania deja a închis Arpechim şi deci şi-a redus expunerea pe partea de rafinare, dar să închidă unica rafinărie din portofoliu s-ar face cu preţul renunţării la sistemul integrat în care compania funcţionează acum şi care a fost extrem de preţuit de OMV în trecut", crede Thomas Unger, analist în cadrul Erste Bank. De aceeaşi părere este şi Tamas Pletser care spune că atâta vreme cât producţia de petrol a Petrom în România va continua la nivelul de azi, rafinăria va funcţiona şi ea.

Pe partea de benzinării se anunţă însă schimbări. "Nu cred că vor face un exit total din România, ar putea vinde sau închide benzinăriile mai puţin profitabile. Sunt însă şanse mai mari ca toate operaţiunile de retail din Bulgaria şi Serbia să fie vândute. Depinde de ce preţ vor obţine pentru că OMV nu vinde la reducere. Cred că vor menţine circa 80% din reţeaua din România şi cel mai probabil vor vinde tot ce au în pieţele externe. Astfel, cred că în 2021 Petrom va mai avea circa 550-600 de benzinării", estimează analistul ING. La momentul achiziţiei, în 2006, Petrom a plătit 234,4 milioane de euro pentru a prelua 178 de benzinării OMV din România, Bulgaria şi Serbia.

Pe partea de gaze şi energie electrică, Petrom deja a făcut paşi importanţi. Astfel, compania a finalizat investiţii de circa 600 de milioane de euro pentru a construi o centrală pe gaze de 860 MW la Brazi, precum şi un parc eolian de 45 MW în Constanţa. Deja însă au apărut zvonuri că Petrom s-ar uita la o nouă centrală, similară cu cea de la Brazi care ar trebui să intre în funcţiune în a doua parte a acestui an, când producătorul de petrol şi gaze va deveni şi unul dintre cei mai mari jucători din piaţa locală a energiei.