"Am lucrat în sistemul bancar înaintea crizei financiare şi totul se întâmpla foarte repede. Diferenţa faţă de clinici e aceea că sistemul avea nişte reguli după care puteai juca. Aici regulile se schimbă odată cu peisajul", spunea săptâmâna trecută Cătălina Bălan, directorul general al Medicover, cu prilejul deschiderii unei noi clinici în preajma spitalului Colentina. Evoluţia pieţei din ultimii ani a făcut ca jucătorii să se adapteze din mers, iar strategiile nu au mai mers pe linia tradiţională, ci au devenit mai dinamice în funcţie de mişcările celorlalţi operatori. Cea mai recentă reconfigurare a traseului se datorează înţelegerii cu Fondul Monetar Internaţional, potrivit căreia Guvernul va revizui pachetul de servicii medicale sociale, astfel încât statul să acopere, începând cu anul viitor, mai puţine probleme de sănătate, iar serviciile considerate "neesenţiale" să fie furnizate doar pe baza unor asigurări suplimentare, inclusiv private. Angajamentul e inclus în ultima scrisoare de intenţie încheiată de Guvern cu FMI, convenită în urma misiunii de evaluare din iulie-august şi aprobat de Executiv la jumătatea lunii septembrie. Revizuirea se va face cu asistenţa Băncii Mondiale astfel încât să nu mai fie finanţate acele costuri cu sănătatea considerate în plus. "Pachetul de servicii medicale va avea multiple efecte asupra tuturor jucătorilor din piaţă", spune Fady Chreih, director de dezvoltare al Regina Maria, care vorbeşte de o schimbare fundamentală a sectorului medical şi, mai important, de o schimbare comportamentală: pentru prima dată, oficial, românii vor conştientiza că serviciile medicale nu sunt gratuite. Chreih anticipează implicaţii sociale semnificative care se vor sedimenta în următorii ani: balanţa socială va fi dificil de păstrat între cei care trebuie să fie asiguraţi în continuare pentru că nu îşi vor permite să plătească pentru servicii sau medicamente şi bugetul alocat pentru sănătate.

Cătălina Bălan, directorul general al Medicover, susţine că liniile de business pe care compania le are în vedere sunt numeroase, dar toate se leagă de evoluţia pieţei. Evoluţia înseamnă şi faptul că, dacă ne uităm la sectorul de furnizare a serviciilor medicale private, se poate constata o aglomerare. Însă în contextul larg al reformei din sănătate, clinicile ar putea să nu mai pară atât de înghesuite. "Nu cred că există vizibilitate pentru că nimeni nu poate spune cum va arăta sistemul peste şase luni", remarcă Bălan, care vede fenomenul în beneficiul jucătorilor privaţi. Totuşi, vizibilitatea redusă îi face pe toţi jucătorii să aibă o abordare antreprenorială - "în funcţie de modul în care se mişcă piaţa ai nişte planuri pe care le mai adaptezi, le mai modifici". În general, lanţurile au pregătite şi aprobate investiţii pe care să le demareze, dar direcţiile sunt cumva îmbinate cu ce se întâmplă la nivel legislativ. Dincolo de spitalul pe care îl deschid în această toamnă, suedezii de la Medicover mai deţin un teren în nordul Bucureştiului unde ar urma să dezvolte un nou spital în următorii trei ani. Există însă o nuanţă: "În contextul unei pieţe foarte aglomerate, nu cred că este momentul lansării încă unui spital de mari dimensiuni".

Măsura impusă de FMI este privită drept o trecere la "normalitate" de către Mihail Marcu, preşedintele CA al MedLife. Avantajele măsurii sunt reducerea numărului vizitelor inutile la medic şi contribuţia la oficializarea unor plăţi şi, abia apoi, dezvoltarea serviciilor private. Marcu recunoaşte că serviciile medicale private au încă un potenţial mare de creştere, iar revizuirea serviciilor medicale sociale ar putea să încline orientarea oamenilor către privat. "Creşterea pieţei este susţinută şi de migrarea pacienţilor de la stat către privat, deoarece oamenii preferă, dacă tot plătesc pentru un serviciu medical, să primească un act medical de calitate, un timp de aşteptare redus la minim, să beneficieze de aparatură de ultimă oră şi de cei mai buni specialişti", spune şeful MedLife. Specialiştii chestionaţi de BUSINESS Magazin cad aşadar de acord că limitările impuse de stat ale accesului gratuit la medic vor impulsiona competiţia dintre operatorii privaţi, care se vor lupta să-şi câştige noi clienţi. Şi cum românii au ajuns la concluzia că sănătatea nu are preţ, când vor merge la medic sau vor alege o clinică, avantajele oferite de privat vor cântări mult mai greu. Estimările legate de valoarea pieţei serviciilor medicale private ţintesc către jumătate de miliard de euro în 2011. Piaţa nu a ajuns încă la maturitate, iar dovada a fost tocmai anul 2011, când în primele şase luni s-au deschis clinici şi spitale în valoare totală de o sută de milioane de euro, potrivit calculelor Business Construct. "Este adevărat că Bucureştiul reprezintă încă cea mai importantă piaţă pentru operatorii privaţi, însă nu neglijăm nici investiţiile la nivel local şi ţintim marile oraşe", spune Mihail Marcu.

Una peste alta, operatorii privesc în prezent cu atenţie înspre modul în care statul doreşte să modifice cadrul legislativ. După cum aminteşte Fady Chreih, orice modificare abruptă creează pe termen scurt "confuzie, frustrare şi haos birocratic". Oficialii Regina Maria vorbesc de extindere pe două planuri: una extrem de vizibilă pentru toată piaţa, cea în care deschid centre noi şi una vizibilă pentru pacienţi, în care extind gama de servicii. "Nu toată lumea o duce bine în perioada asta, noi primim săptămânal cereri de achiziţii de la jucători mici, medii şi mari", mai spune Chreih, care subliniază că într-o perioadă macroeconomică dificilă şi un sistem de sănătate care se modifică fundamental, turbulenţele sunt majore: "Dacă nu eşti jucător cu o amprentă mare în piaţă, e dificil să te menţii."