Alte 28% dintre companii îşi plătesc datoriile în intervale cuprinse între 3 luni şi 1 an şi doar  40% dintre companiile din acest domeniu au capacitatea de a-şi plăti datoriile în intervale mai scurte de 90 de zile. În concluzie, în domeniul producţiei din categoria îmbrăcăminte, încălţăminte şi accesorii, doar 2 din 5 clienţi au capacitatea de a şi plăti furnizorii la termen.

"Dacă ai clienţi/parteneri din acest domeniu ai şanse de peste 32% să ai întârzieri la plată de peste 360 de zile. S-ar putea să fii norocos şi acel client să nu fie unul foarte important pentru afacerea ta, dar eşti dispus să te bazezi pe noroc când vine vorba de recuperarea datoriilor şi fluxul de numerar?" spune Aurimas Kacinskas, CEO Creditinfo România. 

Situaţia este cu atât mai interesantă cu cât nu mai puţin de 40% dintre companiile din acest domeniu au un risc ridicat de intrare în insolvenţă, urmând a-şi lăsa furnizorii cu buza umflată şi buzunarul (contul) gol. 

Peste 4% din persoanele angajate în mediul privat din România activează în domeniul produselor de îmbrăcat, încălţat şi al accesoriilor legate de acestea. Chiar dacă numărul companiilor active a crescut în anul 2016, domeniul analizat a pierdut peste 9.000 de angajaţi. 

La finalul anului 2015, la nivel naţional, judeţul Bihor avea cel mai mare număr de angajaţi în domeniul îmbrăcămintei, încălţămintei şi textilelor, peste 18.000 de persoane. Odată cu pierderea a peste 2.300 de angajaţi, acesta a fost detronat de mun Bucureşti (unde însă multe companii au doar sediile sociale şi raportează angajaţii). Alt judeţ cu o reducere drastică a numărului de locuri de muncă este Covasna, peste 1.200 de angajaţi nemailucrând în anul 2016 în acest domeniu. Exceptând judeţul Tulcea, care cu 718 locuri de muncă pierdute face notă discordantă, fiind poziţionat in sud-est.

Profiturile generate de domeniu au scăzut în anul 2016 comparativ cu anul 2015 cu aproape 5%, de la 811 milioane lei la 785 milioane lei. Creşterea costurilor cu forţa de muncă dar şi a costului cu energia pot fi cauze pentru uşoara scădere a profiturilor înregistrată la nivelul domeniului analizat.

În aceste circumstanţe cele mai mari profituri sunt obţinute de  companiile care activează în Municipiul Bucureşti (160 milioane lei), urmate de cele din judeţul Bihor (80 milioane lei),Vrancea, Botoşani şi Arad (toate cu aproximativ 50 milioane lei). În cazul companiilor din Municipiul Bucureşti există un număr de infrastructuri de producţie care au doar sediul social aici, locaţia efectivă regăsindu-se în alt judeţ. 

Dacă în cazul numărului de  angajaţi şi al profiturilor generate, anul 2016 a adus scăderi, veniturile totale ale întregului domeniu analizat au crescut cu aproape 5%, de la 14,7 miliarde lei la peste 15,4 miliarde lei. Cum era de aşteptat, cele mai mari venituri se înregistrează în Municipiul Bucureşti, 1,6 miliarde lei şi judeţul Bihor 1,5 miliarde lei. Alte judeţe cu venituri relevante sunt Timiş – 987 milioane lei, Arad – 780 milioane lei şi Vrancea – 711 milioane lei.

Se poate observa faptul că principalele infrastructuri din domeniul analizat se află în partea de Vest a României, judeţele Bihor, Arad şi Timiş având în comun graniţa vestică a României dar şi apropierea de infrastructura rutieră din Ungaria.