Valoarea medicamentelor eliberate către pacienţi a atins nivelul de 2,93 miliarde lei la preţ de distribuţie în primul trimestru al anului 2012, cu 21,6% comparativ cu trimestrul întâi al lui 2011. Petru Crăciun, directorul Cegedim, companie de studii şi analize de piaţă specializate în domeniul farma, vede în creşterea pieţei, parţial afectată de dezvoltarea exporturilor paralele la nivel de farmacie, atât necesităţile ridicate de tratament ale pacienţilor, cât şi un risc mai mare în condiţiile efectuării plăţilor cu mare întârziere. "Ne bucură recuperarea în volum a pieţei după scăderile din 2008-2010, dar ne îngrijorează creşterea mult superioară a taxelor clawback (taxa plătită de producătorii de medicamente pentru diferenţa dintre bugetul alocat de stat şi consumul real - n.r.), care pot dinamita întreaga aprovizionare cu medicamente", mai spune Crăciun, el prognozând o creştere de 8,9% la nivelul întregului an.

Dragoş Damian, CEO-ul companiei farmaceutice Terapia-Ranbaxy şi preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România, atrage atenţia către "adevărata măsură a evoluţiei pieţei, care nu a fost prezentată în raportul Cegedim": faptul că piaţa a scăzut cu 2,7% faţă de ultimul trimestru al anului 2011. Scăderea, spune Damian, confirmă poziţia publică a producătorilor de medicamente generice, legată de evoluţiile dramatice care apar din cauza calculului eronat al clawback-ului: deşi piaţa de medicamente scade în primul trimestru faţă de cel anterior, taxa clawback imputată producătorilor este cu 50% mai mare pe aceleaşi segmente. "Este încă o dată evident că sistemul sanitar încearcă să-şi finanţeze deficitul rezultat din lipsa de reformare, imputând propria ineficienţă producătorilor de medicamente generice." Şeful genericelor vede drept explicaţie pentru creşterea cu o cincime din primele trei luni comparaţia cu un trimestru modest, cel corespunzător din anul trecut. Atunci, vânzările erau slabe din cauza ameninţărilor de neînregistrare şi neplată a reţetelor şi din cauza trecerii medicaţiei injectabile oncologice în farmaciile din spitale. Un element de creştere a fost generat şi de cererea şi vânzarea produselor de sezon - în mare parte antibiotice şi medicamente contra răcelii şi gripei - mai importantă în 2012 din cauza gerului din luna februarie. În paralel, continuă tendinţa pacienţilor de a cumpăra şi stoca în exces medicamente, pe seama temerii că nu îşi vor mai putea asigura continuitatea tratamentelor necesare.

Potrivit datelor Local American Working Group, finanţarea sănătăţii se află la două treimi din minimul necesar funcţionării optime. Raportul LAWG arată că România este statul cu cele mai mici cheltuieli de sănătate din PIB din Uniunea Europeană, înregistrând o valoare de 5,6% în anul 2009 faţă de media UE de 9,9%. În 2011 cheltuielile publice cu sănătatea au atins 3,7% din PIB, în scădere faţă de anul 2010. Din totalul resurselor alocate sănătăţii, 80% sunt publice, în mare parte administrate de Casa de Asigurări de Sănătate, iar 20% private. "Una dintre cele mai importante reforme din sistem este implicarea sectorului privat în asigurările sociale de sănătate. La nivelul UE, România este una dintre ţările cu cele mai mici cheltuieli în contul asigurărilor private de sănătate (doar 0,01% din PIB, faţă de media UE de 0,4%).

Dragoş Damian remarcă faptul că, în ciuda schimbării mecanismului de compensare care avantajează produsele ieftine, evoluţia medicamentelor generice este sub aşteptări în ciuda multiplicării doctoriilor de acest fel. În plus, cel puţin 20% din cifrele furnizate de companiile care publică analize de piaţă reflectă de fapt fenomenul exporturilor paralele, care privează pacientul român de un acces decent la terapii. Este cunoscut faptul că preţurile medicamentelor comercializate în România sunt la nivelul minim european, deci profiturile se măresc considerabil dacă doctoriile iau calea unor ţări precum Franţa, Germania sau Marea Britanie, unde costă de câteva ori mai mult.

Datoriile faţă de companii ajung la circa două miliarde de lei, potrivit oficialilor din industria farmaceutică. Profitul de altădată, chiar şi de 30% din cifra de afaceri, se diminuează pe seama întârzierilor, acoperite în mare parte prin finanţare bancară sau de la companiile-mamă, şi a suprataxei, iar Damian spune că în cazul genericelor profitul există de fapt "doar pe hârtie": "În realitate, producătorii de medicamente ieftine înregistrează pierderi colosale, care pun în pericol stabilitatea pieţei farmaceutice şi accesul pacienţilor la tratament".

Indiferent de rezultatele trimestriale, vocile din industrie vorbesc la unison - piaţa farmaceutică din România rămâne o piaţă atipică, suprareglementată, cu oscilaţii trimestriale, fraudată prin diverse mijloace. Doctorul Carmina Rogojinaru Smith, country manager al companiei Ewopharma, adună taxele pe care le are de plătit: circa 20% taxa clawback, 5% diferenţa de curs valutar între leu şi euro şi 7% dobânda la bănci pentru a asigura finanţarea timp de un an până la plata medicamentelor de către stat. În total, mai bine de 30% din cifra de afaceri. "Cel mai probabil vor supravieţui produsele cu marje de peste 30%", spune Smith, care anticipează că cele cu profitabilitate mai mică, deşi utilizate de pacienţi, nu vor mai putea fi susţinute mult timp. Marjele de profit pentru doctoriile Ewopharma sunt cuprinse, potrivit managerului, între 10% şi 50%.

Tot Dragoş Damian concluzionează: "Deşi la nivel declarativ există cele mai bune intenţii, autorităţile nu au în plan măsuri concrete de sprijinire a industriei generice şi, în general, nu se consultă cu industria de profil în procesul de adoptare a măsurilor legislative". Iar lipsa dialogului e principalul reproş al industriei.