Guvernatorul regiunii Luhansk, scena celor mai grele atacuri ruseşti din ultimele săptămâni, a declarat că situaţia era "extrem de dificilă" de-a lungul întregii linii de front începând de luni seara, iar armata rusă a adunat suficiente rezerve pentru a începe o ofensivă pe scară largă, relatează Reuters.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a prezis că Moscova îşi va intensifica atacurile înainte de summitul UE de joi şi vineri. În discursul său obişnuit adresat naţiunii luni seară, el s-a arătat sfidător, referindu-se totodată la luptele "dificile" din Luhansk pentru Sievierodonetsk şi oraşul-soră Lysychansk.

"Apărăm Lysychansk, Sievierodonetsk, toată această zonă, cea mai dificilă. Acolo avem cele mai dificile lupte", a spus el.

Guvernatorul din Luhansk, Serhiy Gaidai, a declarat că forţele ruse controlează cea mai mare parte a oraşului Sievierodonetsk, cu excepţia uzinei chimice Azot, unde sute de civili s-au adăpostit timp de săptămâni. Drumul care leagă Sievierodonetsk şi Lysychansk de oraşul Bakhmut a fost sub tiruri constante de obuze, a adăugat el.

"Lysychansk a suferit toată ziua din cauza bombardamentelor masive ruseşti. Deocamdată este imposibil de stabilit numărul victimelor", a declarat Gaidai.

Rodion Miroshnik, ambasadorul autointitulatei Republici Populare Luhansk în Rusia, a declarat că forţele sale "se deplasează dinspre sud spre Lysychansk", cu schimburi de focuri de armă izbucnind în mai multe oraşe din apropiere.

"Următoarele ore ar trebui să aducă schimbări considerabile în echilibrul de forţe din zonă", a declarat el pe Telegram.

Aprobarea de către liderii UE a candidaturii Ucrainei ar fi marcată ca un triumf la Kiev.

Războiul a intrat într-o fază brutală de uzură în ultimele săptămâni, forţele ruse concentrându-şi puterea de foc de artilerie asupra părţilor controlate de ucraineni din Donbas, pe care Moscova le revendică în numele separatiştilor.

Oficialii ucraineni au raportat luni trei morţi în rândul civililor în bombardamentele ruseşti în regiunea Doneţk şi alţi trei în bombardamentele din regiunea Harkov.

La Odesa, cel mai mare port ucrainean la Marea Neagră, care este blocat de marina rusă, un atac cu rachete ruseşti a distrus luni un depozit de alimente, a declarat armata ucraineană.

Washingtonul şi aliaţii săi europeni au furnizat arme şi asistenţă financiară Ucrainei, dar au evitat implicarea directă în conflict. Cu toate acestea, unii cetăţeni americani s-au oferit voluntari pentru a lupta pentru Ucraina.

Luni, Kremlinul a declarat că doi americani reţinuţi în Ucraina sunt mercenari care nu sunt apăraţi de Convenţia de la Geneva şi care ar trebui să răspundă pentru acţiunile lor.

Comentariile purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, au fost prima recunoaştere oficială a faptului că cei doi, identificaţi în rapoartele americane ca fiind Andy Huynh, 27 de ani, din Hartselle, Alabama, şi Alexander Drueke, 39 de ani, din Tuscaloosa, Alabama, au fost reţinuţi.

Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA a declarat că au fost în contact cu autorităţile ruse în legătură cu orice cetăţean american care ar fi putut fi capturat. "Facem apel la guvernul rus - precum şi la reprezentanţii săi - să se ridice la înălţimea obligaţiilor lor internaţionale în ceea ce priveşte tratamentul oricărui individ, inclusiv al celor capturaţi luptând în Ucraina."

Luna aceasta, un tribunal separatist a condamnat la moarte doi britanici şi un marocan care au luptat pentru Ucraina.

Peskov a mai spus că vedeta americană de baschet Brittney Griner, reţinută în Rusia de peste două luni, este urmărită penal pentru infracţiuni legate de droguri şi nu este ostatică.

Un cetăţean american în vârstă de 52 de ani, Stephen Zabielski, a fost ucis în luptă în Ucraina la 15 mai, potrivit unui necrolog publicat de familia sa şi confirmat de Departamentul de Stat, ceea ce îl face cel puţin al doilea american care moare în război.

Preocuparea internaţională s-a concentrat pe încercarea de a restabili exporturile ucrainene de alimente, închise acum de o blocadă rusă. Rusia pune criza alimentară pe seama sancţiunilor occidentale care îi limitează propriile exporturi.

Războiul a perturbat, de asemenea, pieţele energetice, inclusiv transporturile ruseşti de petrol şi gaze către Europa, care rămân principala sursă de energie a continentului şi principala sursă de venit a Moscovei. Moscova dă vina pe sancţiunile UE pentru scăderea volumelor de gaz, afirmând că acestea au împiedicat-o să restabilească echipamentele de pompare a conductelor.

Luni, secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, a declarat că Washingtonul poartă discuţii cu Canada şi alţi aliaţi pentru a restricţiona şi mai mult veniturile energetice ale Moscovei prin impunerea unui plafon de preţ pentru petrolul rusesc.

Între timp, Moscova a ameninţat că va lua măsuri de retorsiune împotriva Lituaniei, membră a UE, pentru că a interzis transportul de cărbune, metale, materiale de construcţii şi tehnologie avansată către Kaliningrad, un avanpost rusesc la Marea Baltică înconjurat de teritoriul UE.

Ministerul rus de Externe l-a convocat pe cel mai înalt diplomat al Lituaniei şi a cerut Vilnius să revină asupra acestei măsuri "deschis ostile", în caz contrar Rusia "îşi rezervă dreptul de a lua măsuri pentru a-şi proteja interesele naţionale". Lituania a declarat că sancţiunile UE o obligă să aplice interdicţia.

Guvernatorul din Kaliningrad a declarat că Ministerul rus de Externe îl va convoca marţi pe ambasadorul UE la Moscova în legătură cu interdicţia.