Pe cine ati fi votat daca la alegerile pentru Primaria Capitalei ar fi candidat si Jonathan Scheele, seful Delegatiei Comisiei Europene in Romania, alaturi de Videanu, Vanghelie sau Piedone? Nu e o intrebare deplasata. Caci una dintre consecintele integrarii in UE e tocmai aceasta: la functiile publice din administratia locala din Romania pot candida si cetateni ai altor tari din Uniune.

Unul dintre cele mai importante capitole din noua Constitutie Europeana este cel privind drepturile fundamentale si cetatenia Uniunii. Odata intrati in UE, romanii vor deveni si cetateni europeni. Ceea ce le va conferi inclusiv dreptul de a candida si de a fi alesi "la alegerile locale in statul membru in care isi au resedinta". 

Prin urmare, n-ar trebui sa mire pe nimeni daca in anii urmatori ar aparea asa-zisi capsunari romani printre candidatii la vreun consiliu local din Spania. Asa cum n-ar strica deloc daca vreun neamt sadea, vreun englez sau vreun suedez s-a incumeta sa descalceasca itele guvernarii locale din Romania si s-ar pune pe treaba la vreo primarie din tara. De ce nu, chiar Jonathan Scheele? Care marturisea, in urma cu doi ani, intr-o discutie informala cu cativa jurnalisti, ca ar putea sa se gandeasca la acest lucru, din moment ce s-a implicat deja enorm in integrarea Romaniei si s-a atasat destul de mult de tara noastra, in cei patru ani si jumatate petrecuti aici. Sunt voci care spun ca oficialul european, care a strabatut tara in lung si in lat, a facut pentru Romania mai multe decat numerosi politicieni si demnitari romani.

Poate nu tot la fel de interesant, dar mult mai spectaculos, este faptul ca Romania va trimite 35 de deputati in Parlamentul European. Acestia vor fi alesi prin vot universal direct, Bucurestiul angajandu-se sa organizeze alegeri pentru Parlamentul European pana cel mai tarziu in data de 31 decembrie 2007. Constitutia Romaniei prevede deja ca cetatenii romani au dreptul de a alege si de a fi alesi pentru PE. 

De altfel, Autoritatea Electorala Permanenta pregateste deja un proiect de lege in acest sens, precum si amendarea legii alegerilor locale, astfel incat sa permita cetatenilor UE sa candideze pentru diferite functii publice in administratia locala. In sfarsit, reprezentantii guvernului au anuntat intentia de a aduna toata legislatia electorala, inclusiv cea referitoare la alegerile pentru PE, intr-un "cod electoral la standarde europene" pe care sa-l supuna dezbaterii publice. "Codul ar urma sa contina cinci mari capitole, referitoare la alegerile locale, parlamentare, prezidentiale, pentru Parlamentul European si norme de conduita electorala", spune liberalul Titu Gheorghiof. La randul lui, ministrul delegat pentru Relatia cu Parlamentul, Bogdan Olteanu, spune ca la dezbateri ar urma sa participe, deopotriva, partidele si organizatiile neguvernamementale. Iar forma finala a documentului, considera ministrul Olteanu, ar trebui sa fie aprobata de Legislativ in aceasta toamna. 

Ce se intampla daca Romania nu reuseste sa organizeze aceste alegeri in intervalul stabilit? Cele 35 de locuri din PE nu vor fi pierdute. Ele ii revin oricum Romaniei, asa cum Bulgariei ii revin 18 locuri. In cazul in care alegerile sunt organizate dupa data aderarii, se arata in Tratatul de aderare, cei 35 vor fi numiti de parlament, din randul senatorilor si al deputatilor, si isi vor exercita mandatul pana la alegerile propriu-zise. De altfel, Parlamentul European va avea oricum, de la data semnarii Tratatului de aderare (25 aprilie, a.c.), 35 de fotolii in plus pentru romani. Este vorba despre 35 de observatori in PE, numiti de Parlamentul Romaniei dintre actualii senatori si deputati, cei mai multi, probabil, din randurile membrilor Comisiei pentru Integrare Europeana. Negocierile privind componenta echipei de europarlamentari romani se vor duce, probabil, in raport cu actualul algoritm parlamentar. Si vor tine cont si de opinia grupurilor politice din Parlamentul European, declara deputatul Adrian Severin, membru al Comisiei pentru politica externa. Calitatea de observator in PE le va oferi celor 35 toate drepturile celorlalti europarlamentari (participare la dezbateri, luarea cuvantului s.a.m.d.) cu exceptia dreptului la vot.

Alegerile pentru PE vor influenta, in mod cert, viata politica din Romania. In ultimele luni s-au facut deja multe valuri pe seama apartenentei partidelor politice romanesti la marile familii politice europene. 

In prima faza, de dupa semnarea Tratatului de aderare, prezenta eurodeputatilor romani nu va influenta in mod concret ecuatia politica a PE. Importanta echipei romanesti, a saptea ca marime, va creste in momentul in care cei 35 vor avea drept de vot. Chiar si pentru cel mai numeros grup (EPP-ED), cel al crestin democratilor populari, care numara deja 268 de membri, e important sa aiba cat mai multi eurodeputati romani. Asa se explica negocierile pe care le-au avut/le au PNL si PD cu popularii (EPP-ED), liberalii (ALDE) si socialistii (PSE) europeni sau ideile privind fuziunea celor doua partide din Alianta. Asa se explica schimbarile de denumire ale unor partide (PNTCD si PRM si-au adaugat cuvantul "popular" in denumire; taranistii, pentru a afirma raspicat ca apartin deja familiei populare crestin-democrate europene, cei din PRM pentru a incerca sa se apropie de aceasta). 

Interesate de eurodeputatii romani nu sunt doar cele trei grupuri mari ci si cele mai mici, care ar putea deveni, la randul lor, chiar mai interesante pentru eurodeputatii romani. Un numar de trei sau patru eurodeputati romani atrasi in G/EFA (ecologistii - 42 eurodeputati, in prezent), GUE (grupul de stanga - 41), I/D (euroscepticii - 36), UEN ( 27) ar putea schimba raportul de forte intre aceste grupuri. Tot astfel, cei 3-4 deputati adaugati unora dintre cei 28 de independenti ar putea duce la crearea unui grup nou.  In oricare dintre aceste cazuri, eurodeputatii romani ar putea avea functii si influenta in respectivele grupuri, conform principiului "mai bine la sat fruntas, decat la oras codas". De altfel, unul dintre reprezentantii verzilor europeni, Juan Behrend, marturisea pentru BUSINESS Magazin ca Partidul Ecologist European (din care face parte si Federatia Ecologista din Romania) monitorizeaza de mai bine de zece ani activitatea ecologistilor romani si are intalniri cu liderii acestora. Chiar daca nu a declarat-o raspicat, este limpede ca verzii europeni ii vor sprijini pe candidatii la PE a ecologistilor romani.  La randul lui, Brian Crowley, liderul unui alt grup mic, UEN, ne declara ca se afla in discutii cu mai multe partide din Romania "pentru a vedea care dintre cele care isi vor trimite reprezentanti in Parlamentul European ar fi interesate sa adere la grupul UEN". 

Prin urmare, oameni care pana in urma cu 15-20 de ani traiau prin vreun orasel de provincie din Romania vor avea sansa sa participe la luarea unor decizii europene. Si nu doar din Parlamentul European, ci si din alte institutii, precum Comisia Europeana, Banca Europeana de Investitii, Curtea de Conturi, Curtea de Justitie, Tribunalul de Prima Instanta, Comitetul Regiunilor, Comitetul Economic si Social s.a.m.d.  Deja, conform capitolului Diverse, dupa semnarea Tratatului de aderare, Romania va avea statut de observator activ pe langa toate institutiile comunitare.