Reprezentantii "troicii" se afla de la inceputul lunii mai la Atena, unde negociaza eliberarea celei de-a cincea transe din imprumutul de 110 miliarde de euro acordat in mai 2010 si problema sustenabilitatii datoriei publice a Greciei, care a ajuns la 340 de miliarde de euro. Transa ar urma sa fie acordata pana la sfarsitul lunii iunie.

In functie de rezultatul discutiilor de vineri va deveni clar si daca va fi aprobat sau nu un nou plan de credite de circa 65 de miliarde de euro pentru Grecia, conditionat sau nu de o trecere directa sub supravegherea "troicii" a programului de privatizari si de colectare a veniturilor.

Surse citate de Kathimerini au declarat ca discutiile de pana acum au ajuns la divergente la capitolul contractelor colective de munca, dupa ce "troica" a cerut ca angajatorii care nu semneaza contractele colective sa nu fie obligati in alt fel sa le respecte.

Ca privatizari importante, planul pune pe lista vanzarea unui pachet de 21% din actiunile Aeroportului International din Atena, a 34% din Hellenic Postbank si a 40% din compania de apa si canal din Salonic. Deocamdata, singura privatizare aflata in curs de desfasurare este vanzarea a 10% din pachetul de 20% detinut de statul elen la compania de telecomunicatii OTE catre Deutsche Telekom, care detine 30%.

ESTE GRECIA SOLVABILA?

Vicepresedintele Bancii Centrale Europene (BCE), Victor Constancio, a declarat joi ca banca nu exclude posibilitatea unei implicari voluntare a investitorilor privati in rezolvarea problemei datoriei, a relatat Kathimerini. Aceasta ar insemna ca institutia nu mai respinge de principiu posibilitatea unei forme de restructurare a datoriei. Ramane de vazut insa ce forma ar putea lua aceasta restructurare, din moment ce BCE respinge in continuare o restructurare clasica a datoriei, care sa angajeze pierderi pentru creditorii Greciei, fie prin acceptarea unei prelungiri a scadentelor la anumite credite sau emisiuni de titluri, fie prin reevaluarea lor.

Atmosfera in care au loc discutiile s-a tensionat odata cu anuntul agentiei de rating Moody's ca depuncteaza si mai mult datoria Greciei, de la B1 la Caa1, acelasi nivel cu al Cubei, mentinand perspectiva negativa de rating. Motivul invocat de Moody's tine de riscul ridicat de restructurare a datoriei, de perspectivele de crestere economica "foarte incerte" si de "ratarea tintelor de ajustare bugetara pe 2010 si riscul ca Atena sa le rateze si pe cele de anul acesta".

Verdictul Moody's a fost ca probabilitatea ca Grecia sa intre in incapacitate de plata a crescut la 50%. Ca urmare, randamentele obligatiunilor grecesti pe 10 ani au crescut imediat, ajungand pana la 16,30% (vezi mai jos), insa efectul pe pietele financiare n-a mai fost insotit, ca de obicei, si de o depreciere a euro, in contextul in care cancelarul german Angela Merkel a declarat ca liderii zonei euro raman ferm pe pozitii in apararea unitatii zonei euro, ceea ce presupune ca vor face toate eforturile posibile sa nu lase Grecia sa ajunga la incapacitate de plata.

(CPD - probabilitate de intrare in incapacitate de plata; date furnizate de CMA Datavision)

Economistul Christopher Pissarides, premiat anul trecut cu Nobel, a declarat ca restructurarea datoriei nu este o optiune viabila pentru Grecia, fiindca ea va lovi puternic in legaturile Greciei cu Banca Centrala Europeana. El s-a pronuntat pentru cresterea impozitelor, reducerea birocratiei care ii afecteaza pe investitori si pentru o vanzare treptata a tuturor companiilor aflate in proprietatea statului.

Pissarides a argumentat ideea de marire a impozitelor spunand ca nu e loc de taieri de taxe cand tara are nevoie de o sporire cat mai rapida a veniturilor la buget. Singura posibilitate de a crea spatiu pentru reduceri de taxe ar fi ca numarul de functionari ai statului sa se reduca si astfel sa se obtina singurele economii realizabile in prezent, avand in vedere ca "nu mai e loc de alte reduceri de salarii si pensii".