Unu din doi consumatori casnici de energie a trecut în piaţa concurenţială, iar cererea este tot mai mare pe fondul pandemiei. Facturile record sunt problema

Autor: Roxana Petrescu Postat la 27 septembrie 2021 67 afişări

Datele de la Autoritatea Naţională de Reglemen­tare în domeniul Energiei (ANRE) arată că după primul semestru al anului jumătate din consumul casnic de energie electrică a fost realizat pe segmentul concurenţial al pieţei, adică de consu­matorii care au ales o ofertă din piaţa de profil. Spre comparaţie, anul trecut pro­centul era de 37%, arată datele Autorităţii.

Unu din doi consumatori casnici de energie a trecut în piaţa concurenţială, iar cererea este tot mai mare pe fondul pandemiei. Facturile record sunt problema

Jumătate dintre consumatorii casnici de energie au ales o ofertă din piaţa concurenţială a vânzătorilor de electricitate, dar deşi liberalizarea nu este factorul care a dus la creşterea preţurilor, toţi sunt puşi acum în faţa unor facturi mai mari. ♦ În unele cazuri facturile deja au bifat un salt de 30% faţă de anul trecut, evoluţie care va fi şi mai accentuată în 2022.

Datele de la Autoritatea Naţională de Reglemen­tare în domeniul Energiei (ANRE) arată că după primul semestru al anului jumătate din consumul casnic de energie electrică a fost realizat pe segmentul concurenţial al pieţei, adică de consu­matorii care au ales o ofertă din piaţa de profil. Spre comparaţie, anul trecut pro­centul era de 37%, arată datele Autorităţii.

Astfel, dintr-un consum total de 7,2 TWh, care reprezintă circa un sfert din consumul total de energie al României, 3,6 TWh au fost realizaţi pe segmentul casnic concurenţial. Cantitatea de energie consu­mată de casnici în primul semestru al anului a fost cu circa 7% mai mare decât cea în perioada similară a anului trecut, creşterea consumului fiind impactul direct al pandemiei şi al mutării biroului acasă, în cazul multor consumatori casnici.

Practic, în ultimul an, liberalizarea pieţei de energie s-a transformat din tendinţă în certitudine. Deşi procesul s-a accelerat într-o perioadă caracterizată prin preţuri mici, care au stimulat tranziţia spre zona de energie concurenţială, anul acesta facturile sunt într-o creştere galopantă pe fondul evoluţiei preţului energiei atât la nivel local, cât şi internaţional.

Astfel, în unele cazuri facturile deja au bifat un salt de 30% faţă de anul trecut, evoluţie care va fi şi mai accentuată în 2022.

Încă din primele luni ale anului spe­cialiştii din domeniu au avertizat că scum­pirile se vor accentua pe fondul galopului făcut de preţul certificatelor de emisii de carbon în contextul planului de decarboni­zare al UE şi pe revenirea cererii de energie ca urmare a redresării econo­mice. Situaţia se regăseşte în toate statele europene.

Problema locală este că deficitul din zona de producţie, ca urmare a lipsei cronice de investiţii, a obligat România să aducă energie de peste graniţe la un preţ pe măsură.

Paradoxal însă, în timp ce toată lumea vorbeşte despre impactul carbonului în scumpirile fără precedent, statisticile arată că România este una dintre cele mai verzi ţări în materie de producţie de energie.

Cu acest portofoliu de generare de energie electrică, în care unităţile strategice sunt deja amortizate, blamarea carbonului şi a certificatelor de emisii pentru scumpirea fără precedent a energiei este mai degrabă un discurs politic menit să mascheze 30 de ani de lipsă de investiţii şi o decizie unică la nivel european, spargerea sistemului de producţie în funcţie de sursă.  

Compensaţii financiare?

Ca măsură pentru limitarea impactului scumpirii energiei în facturile finale, guvernul ar putea compensa o parte din efortul financiar. Astfel, consumatorii casnici cu un consum lunar între 30 şi 200 kWh vor primi o subvenţie de 18 bani pe kWh, lucru care ar trebui să-i încurajeze să aleagă cea mai bună ofertă din piaţă şi să ducă la creşterea concurenţei. Cei 18 bani reprezintă diferenţa dintre cel mai mic preţ din piaţă la energie, 64 de bani pe kWh, cu toate taxele incluse, şi cel mediu de 82 de bani pe kWh. Dacă respectivul consumator deja are contractul de furnizare semnat pe cel mai mic preţ, 64 de bani pe kWh, va primi şi în acest caz discountul de 18 bani.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
piata,
energie,
crestere,
consumatori,
facturi

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.