Una dintre dilemele sistemului de educaţie: câţi dintre elevii cu bacul luat pleacă să-şi continue studiile în străinătate şi câţi se întorc acasă

Autor: Roxana Petrescu Postat la 16 iulie 2021 7560 afişări

„Informaţiile solicitate nu sunt stocate în bazele de date ale Ministerului Educaţiei, absolvenţii nefiind obligaţi să le comunice, odată ce şi-au încheiat traseul educaţional în sistemul naţional de învăţământ preuniversitar sau superior“, a răspuns Radu Szekely, secretar de stat în cadrul Ministerului Educaţiei la solicitarea ZF privind o statistică a elevilor care aleg să plece anual peste graniţe pentru a-şi continua studiile.

Una dintre dilemele sistemului de educaţie: câţi dintre elevii cu bacul luat pleacă să-şi continue studiile în străinătate şi câţi se întorc acasă

♦ Anul acesta, 146 de elevi au reuşit să obţină nota 10 la examenul de bacalaureat, dar la nivel oficial nimeni nu ştie cât din această elită îşi va continua studiile în România. De asemenea, Ministerul Educaţiei nu are date despre universităţile străine care atrag anual cei mai mulţi elevi români, neexistând nici date privind numărul celor care aleg să revină pe plan local. Lipsa statisticilor concrete legate opţiunile elevilor şi studenţilor face ca programe cum sunt România Educată să nu fie mai mult de simple exerciţii de imagine.

„Informaţiile solicitate nu sunt stocate în bazele de date ale Ministerului Educaţiei, absolvenţii nefiind obligaţi să le comunice, odată ce şi-au încheiat traseul educaţional în sistemul naţional de învăţământ preuniversitar sau superior“, a răspuns Radu Szekely, secretar de stat în cadrul Ministerului Educaţiei la solicitarea ZF privind o statistică a elevilor care aleg să plece anual peste graniţe pentru a-şi continua studiile.

Aceasta este doar o altă necunoscută care se adaugă celor existente într-o ţară  care nici măcar numărul de locuitori nu şi-i ştie. Pe de altă parte, în ciuda acestor incertitudini, programele pentru reformarea sistemului de educaţie astfel încât acesta să pregătească viitoare generaţii de tineri uşor adaptabili economiei de piaţă cotinuă să fie scrise.

„România Educată“, un document de peste 137 de pagini a fost lansat săptămâna aceasta la sediul guvernului, în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis, după şase ani de dezbateri.

„În 2030, elevii vor deprinde, prin educaţie, mecanisme de rezilienţă care să sprijine adaptarea acestora la incertitudini şi la situaţii de criză. Cu sprijinul întregii comunităţi educaţionale, aceştia vor fi cetăţeni responsabili în devenire, cu stimă de sine, capabili să se adapteze la dinamica socială a viitorului“, se arată în document.

Întrebarea care se ridică este cum va putea comunitatea educaţională să modeleze viitoarele generaţii de elevi şi studenţi când nici măcar nu există date privind opţiunile de carieră ale celor vizaţi?

„Dintre ţintele concrete pe care ni le propunem, reamintesc scăderea ratei de părăsire timpurie a şcolii, reducerea ratei de analfabetism funcţional, asigurarea competenţelor digitale de bază, atât în cazul profesorilor, cât şi al elevilor, dez­voltarea învăţământului profesional, precum şi creşterea numărului de absolvenţi de studii superioare“, a spus preşedintele Iohannis în deschiderea şedinţei de guvern.

Strategia România Educată include ţinte precum scăderea ratei de abandon şcolar, scăderea ratei de analfabetism funcţional, precum şi digitalizarea sistemului de învăţământ. Una dintre ţintele importante care ar trebui urmărite ar fi însă şi capacitatea tinerilor de a se integra pe piaţa forţei de muncă după studiile realizate.

De exemplu, datele Eurostat arată că rata tinerilor NEETS, adică persoanele care nu se află nici în sistemul de învăţământ, nici în piaţa muncii este de 16,6% pentru tinerii între 15 şi 29 de ani, una dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană.

Printre ţintele prevăzute în proiectul România Educată se numără ca 30% dintre copiii de până în 3 ani participă la educaţie antepreşcolară. Mai departe, se doreşte scăderea ratei de părăsire timpurie a şcolii, până la un nivel de cel mult 10%. Un alt obiectiv major este reducerea cu minimum 50% a prezentei rate de analfabetism funcţional astfel încât să ajungă la cel mult 20%. Pe segmentul de competenţe digitale se doreşte ca proporţia elevilor de clasa a opta cu competenţe scăzute în domeniul informatic să fie sub 15%.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
educatie,
elevi,
sistem,
studiu,
strainatate

ALEPH STORY: Adevăratul indicator al crizei: numărul de angajaţi din companii a coborât pentru prima dată sub 4 milioane de oameni. O discuţie cu Dana Ciriperu, Ziarul Financiar şi Ioana Răduca, Aleph News

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.