Consiliul de Administraţie al Companiei Naţionale de Transporturi Aeriene Române Tarom a decis schimbarea directorului general, astfel, Cătălin Radu Prunariu va fi înlocuit de către Mihăiţă Ursu, care revine la cârma companiei.

„De mâine, 5 decembrie, eu nu voi mai fi directorul general al companiei. A fost un mandat interimar, voi reveni pe poziţia pe care eram şi înainte şi anume aceea de director operaţiuni zbor”, spune pentru ZF Cătălin Radu Prunariu.

Cătălin Radu Prunariu, numit în funcţie în iunie anul trecut, va reveni pe poziţia pe care o ocupa înainte şi anume aceea de director operaţiuni zbor. La acea vreme, Prunariu a preluat funcţia de director general de la Mihăiţă Ursu, care a fost numit în iunie 2020.

Cătălin Radu Prunariu lucrează de 12 ani în cadrul operatorului aerian, inclusiv ca pilot, ultima funcţie deţinută fiind cea de director operaţiuni zbor.

Primul mandat al lui Mihăiţă Ursu ca director general al Tarom a fost între iunie 2020 şi iunie 2021, înainte de acest lucru fiind membru în Consiliul de Administraţie al Poştei Române, conform CV-ului său. El are experienţă în zona materialelor de construcţii ocupând diverse funcţii la companii din această piaţă, nicidecum în industria aviatică.

- Când eşti o companie privată, vei avea drive-ul necesar pentru a îmbunătăţi procesele, costurile, pentru a inova şi a schimba modul de abordare a business-ului. Cât timp nu existau companiile private şi low cost-urile, companiile aeriene de stat trăiau liniştite. Aveau asigurat un segment de piaţă. 

- Odată cu apariţia low cost-urilor, companiile private au trecut într-o fază agresivă. Companiile de stat nu au avut această agresivitate. În Tarom încă se lucrează cu excel, când în ERP există automatizări fantastice. 

- Statul trebuia ca încă de acum 10 ani să aibă un partener privat la Tarom. De cele mai multe ori, partenerul privat va duce mai departe inovaţia şi are posibilitatea să investească. Statul nu va putea investi. 

- Multe companii aeriene au ajuns la un momentdat într-un stadiu unde noi le-am fi considerat falimentare. Dar nu erau, pentru că investitorul privat a făcut o infuzie de capital, şi o investiţie mică a avut beneficii fantastice. Noi nu putem accesa aceste investiţii pentru că acţionarul majoritar trebuie să se supună unor reguli ale Comisiei Europene

- Statul trebuie să fie deschis să vândă o parte din acţiuni. E o companie care ar putea aduce foarte mulţi bani la buget. 

- Într-o situaţie ideală cum a fost anul 2019, care a fost de vârf pentru industria aviatică, statul ar fi putut câştiga foarte multi bani

- Wizz Air sau Blue Air au avut imaginaţie şi investitori care au fost dispuşi să rişte şi să investească în tehnologie. Acele companii au avut această viziune, au văzut că în 10 ani digitalizarea va fi viitorul. 

- Integrarea tehnologiei eficientizează foarte tare operaţiunile.