După luni de zile în care s-a luptat să se descurce, bugetul de luna trecută a venit ca o uşurare pentru lucrătorul poştal olandez Richard Huisjing, conform Financial Times.

Guvernul s-a angajat să aplice o creştere a salariului minim de 10% începând cu luna ianuarie, pentru a face faţă creşterii uriaşe a costului vieţii, după ce invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina a dus la creşterea costurilor pentru energie şi alte produse de bază.

Huisjing, care câştigă puţin peste minimul actual, se teme că nici măcar acest lucru nu va fi suficient pentru a-şi acoperi facturile.

“Preţurile la alimente sunt din ce în ce mai mari, la fel şi la energie”, a spus el. Fără persoane în întreţinere, el spune că se poate descurca în acest moment, dar este “temător pentru viitor”.

De când a început războiul din Ucraina, la sfârşitul lunii februarie, costurile pentru alimentele de bază pentru gătit au crescut vertiginos. O sticlă de trei litri de ulei de floarea-soarelui, un produs esenţial în majoritatea gospodăriilor olandeze s-a dublat, ajungând la 10 euro în câteva luni.

Criza costului vieţii din Ţările de Jos, unde inflaţia a ajuns la 17% până în septembrie 2021, pe fondul creşterii preţurilor la energie, este reflectată în întreaga Europă. Anual, preţurile au crescut cu 10% în zona euro. În cele trei state baltice, inflaţia este de peste două ori mai mare. Salariile au fost majorate pentru cei mai săraci lucrători din cele 21 de ţări ale UE care au legi privind salariul minim.

Această rundă de creşteri salariale nu este însă pe placul tuturor, declanşând ciocniri între grupurile de lucrători şi întreprinderi.

ETUC, confederaţia sindicatelor la nivelul UE, a declarat că valoarea reală a salariului minim a scăzut în medie cu aproximativ 5 % şi cu aproape 20 % în unele state membre.

“Criza actuală are un impact chiar mai mare decât criza financiară asupra persoanelor cu salarii mici”, a declarat Esther Lynch, secretar general adjunct al CES. “Oricât de buni aţi fi la bugetele casnice, nu veţi reuşi să ajungeţi la sfârşit de lună.”

Tuur Elzinga, preşedintele FNV, sindicatul din Huisjing, a respins bugetul actual. FNV doreşte ca salariul minim care este în prezent între 10,14 şi 11,46 euro, în funcţie de numărul de ore lucrate, să ajungă la 14 euro pe oră.

Întreprinderile consideră că guvernul olandez merge deja prea departe, prea repede. VNO, organismul patronal olandez, a declarat că guvernul ar trebui să majoreze prestaţiile sociale în loc să forţeze companiile aflate în dificultate să plătească mai mult.

Geert-jan Castelijn, care deţine un magazin de modă administrat de familie în apropiere de oraşul Maastricht, în sudul ţării, a declarat că ar avea dificultăţi în a asigura această creştere. Deşi doar câţiva dintre cei 25 de angajaţi ai săi câştigă salariul minim, el a spus că ar trebui să mărească toate salariile pentru a menţine diferenţele dintre clasele de salarizare.

Din fericire, anul trecut a rezolvat problema costurilor cu energia până în 2026, dar vrea totuşi să reducă consumul. “Vreau să investesc în eficienţa energetică şi în dezvoltarea personalului”, a declarat Castelijn. “Nu putem creşte preţurile cu 10%. Clienţii amână deja achiziţiile”.

Creşterea rapidă a salariilor face dificilă bugetarea, a spus el. El trebuie să ramburseze un împrumut de urgenţă de 224.000 de euro de la stat pentru coronavirus în următorii cinci ani. “Am putea avea un cerc vicios, cu inflaţia şi salariile care cresc împreună, aşa cum am văzut în anii '70”, a spus el.

Economiştii, inclusiv cei care stabilesc rata dobânzii la Banca Centrală Europeană, au avertizat că lucrătorii trebuie să se aştepte la o reducere a salariilor reale pentru a evita o “spirală salariu-preţ”, în care inflaţia rămâne ridicată ani la rând şi erodează standardele de viaţă.

Philip Lane, economistul şef al BCE, a declarat luna trecută: “Pentru a reveni la o inflaţie mai mică, trebuie să realizăm că profitabilitatea întreprinderilor va scădea pentru o vreme şi că nici salariile nu vor ţine pe deplin pasul cu inflaţia pentru o vreme.”

Dar oficialii din alte părţi spun că lucrătorii cei mai prost plătiţi de pe piaţa muncii trebuie să fie compensaţi în mod echitabil.

O directivă a UE aprobată recent cere ca aceştia să atingă un nivel de 60% din salariul brut. Creşterea olandeză se situează puţin sub aceste cifre.

Aproximativ 25 milioane de lucrători ar avea o creştere de 20% dacă statele membre ar urma această directivă.

Stefano Scarpetta, director pentru ocuparea forţei de muncă, muncă şi afaceri sociale în cadrul OCDE, a declarat în septembrie că mecanismele de majorare automată a salariilor în vigoare în ţări precum Franţa şi Belgia reprezintă “o modalitate eficientă de a păstra puterea de cumpărare a celor cu salarii mici”. Scarpetta a adăugat că, automat sau nu, ar fi “importantă ajustarea regulată a salariilor minime legale în contextul actual de inflaţie relativ ridicată”.

În condiţiile în care piaţa forţei de muncă este restrânsă, nu se aşteaptă ca majorarea salariului minim să ducă la concedierea multor lucrători de către întreprinderi. Experienţa Regatului Unit începând din 2015 sugerează că majorarea salariilor nu trebuie să se facă în detrimentul locurilor de muncă: salariul minim a crescut rapid pe parcursul a cinci ani pentru a ajunge la 60 % din câştigul mediu, devenind astfel unul dintre cele mai ridicate din OCDE, fără a se înregistra o creştere semnificativă a numărului de şomeri.

Înapoi în Olanda, locurile de muncă sunt atât de numeroase încât Huisjing a decis să nu aştepte ca guvernul să ofere sprijin. El a găsit un nou loc de muncă luna aceasta la un magazin de bricolaj, unde este plătit cu 13 euro pe oră. “Politicienii merg întotdeauna în spatele problemei. Ei doar aşteaptă şi oferă ajutor prea târziu”, a spus el.