Ray Waru a examinat numeroase documente accesibile publicului, care ocupă o sută de kilometri de fişete în Arhivele Noii Zeelande din Wellington. "Era copleşitor la început", a explicat el pentru AFP. "Îmi amintesc că voiam să consult cele mai importante documente: tratatul de la Waitangi (documentul fondator al ţării), Declaraţia de Independenţă, petiţia pentru votul femeilor şi alte câteva lucruri de acest fel". "Dar o dată ce intri în subiect, o poveste ducea la alta, şi tot ce am făcut a fost să-mi urmez instinctul", adaugă autorul, care povesteşte descoperirile în "Secrete şi Comori". Petiţia din 1893 pentru votul femeilor conţine peste 30.000 de semnăuri, un sfert din populaţia feminină de la acea vreme. Documentul de 300 de metri lungime a fost derulat într-un gest spectaculos în faţa Parlamentului. În urma unui vot al reprezentanţilor, Noua Zeelandă, pe atunci colonie britanică, a devenit prima ţară din lume care acorda femeilor dreptul de vot.

Mai multe pe zf.ro