Ministerul Agriculturii, Agen­ţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), Autoritatea Na­ţio­nală pentru Pro­tec­ţia Consumatorilor (ANPC), Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) şi Autoritatea Vamală Română arată cu degetul către frauda cu fructe şi legume de provenienţă străină, dar prezentate ca româneşti în comerţul modern, care deţine peste 75% din piaţă.

„Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a luat act de informaţiile pri­vind comercializarea unor pro­du­se horticole provenite din ţări terţe, care ar fi fost intro­duse pe piaţă şi prezentate consumatorilor drept pro­duse româneşti“, scrie pe site-ul MADR.

Mai departe, nimeni nu oferă niciun detaliu su­pli­mentar: „totul este în lucru“. Singura instituţie care a comunicat un ter­men clar privind prezentarea rezultatelor controalelor şi verificărilor este ANPC.

Ce zice ANPC

„ANPC are în derulare la această oră o serie de activităţi demarate încă de vineri. Urmează să comunicăm rezultatele, sper eu, chiar mâine. Tot atunci vom comunica şi entităţile verificate. Acţiunile noastre au fost la depozitele care au desfacere către persoane fizice şi la magazine.

Rolul nostru este acela de intermediar între o persoană fizică (consumatorul) şi una juridică (co­mer­ciantul). Punctul de plecare în acţiunea noastră a fost o informare publică, apoi am mers mai departe pe fir. Fiecare entitate a sta­tului a acţionat sepa­rat, noi nu am colaborat aici cu ANAF sau ANSVSA“, spu­ne Csaba Lajos Békési, preşedintele ANPC, contactat de ZF.

La Ministerul Agriculturii, în locul unor răspunsuri concrete la întrebările adresate, reprezentanţii departamentului de comuni­care au transmis linkuri către ştiri deja apărute în presă.

„Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale tratează cu maximă seriozitate orice suspiciune privind utilizarea neconformă a unor forme asociative sau a altor structuri comerciale pentru mascarea originii reale a produselor agroalimentare“, scrie tot în co­municatul de vineri, 5 iunie. Nicio informa­ţie suplimentară nu a fost oferită de atunci.

Tánczos Barna, ministrul interimar al agriculturii, a dispus declanşarea unor veri­ficări prin Corpul de Control al ministrului, pe baza informaţiilor oferite de ANSVSA, ANAF şi de Autoritatea Vamală Română.

Alte declaraţii

„Am dispus Corpului de Control să ve­rifice cu maximă atenţie toate informaţiile primite, pentru identificarea tuturor coope­rativelor agricole sau altor agenţi economici potenţial folosite ca paravan, iar acolo unde vor fi constatate abateri, se vor aplica mă­surile prevăzute de lege“, a spus la acel moment Tánczos Barna, citat în comuni­catul de la MADR.

Marţi, 9 iunie, patru zile mai târziu, reprezentanţii departamentului de presă ai ministerului de resort au precizat că sunt în desfăşurare controale la mai multe coope­rative agricole, dar nu ştiu când va fi gata raportul controlului.

„Trebuie să verificăm a cui e vina: a lanţului de supermarketuri sau a coopera­tivei. Verificăm mai multe firme, nu putem da nume. Vestea bună e că s-a descoperit frauda şi se controlează firmele. Anunţăm cât de repede posibil“, spun acum aceştia, fără a înainta un termen.

Despre ce cantităţi este vorba? Despre ce fel de fructe sau legume? Din ce ţări provin? Nu afectează această situaţie credibili­tatea producătorilor români? Dar a retailerilor? Reprezentanţii Ministerului Agricultu­rii nu răspund, iar cei ai ANSVSA susţin că acţionează ca parte suport, nu este o acţiune iniţiată de ei.

Departamentul de comunicare al ministerului Agriculturii dă asigurări că produsele nu mai sunt la raft, aşadar nu induc în eroare consumatorii. Totuşi nu spun cine a scos produsele de la raft sau în ce formă.

Care e procedura?

Din informaţiile ZF, în cazul în care sunt constatate nereguli în urma verifică­rilor, produsele pot fi puse sub sechestru de către autoritatea care le-a descoperit. De asemenea, sunt prelevate probe pentru analize, urmând să fie aşteptate rezultatele acestora, dacă e cazul. Altfel sunt verificate documentele financiar-contabile pentru a se verifica trasabilitate.

În anumite situaţii, compania verificată poate sigila şi păstra marfa ca probă, în condiţiile stabilite de autorităţile de control. Pe de altă parte, dacă marfa nu are docu­men­te de provenienţă sau provenienţa acesteia nu poate fi dovedită, autoritatea de control poate dispune distrugerea produse­lor, pe cheltuiala vânzătorului sau a distribuitorului.

O altă măsură posibilă este returnarea mărfii în ţara de origine.

Cine sunt companiile verificate? Minis­terul Agriculturii spune că nu poate da nume în timp ce controlul este în derulare, iar ANAF invocă secretul fiscal. Contactat de ZF, Tanczos Barna, vicepremier şi ministru interimar al agriculturii, nu a răspuns pentru a explica despre cine sunt cei implicaţi şi care este situaţia. El a declarat însă pentru Digi24 că „din păcate, tot timpul vor fi agenţi economici care vor încerca marea cu degetul, neserioşi, care vin cu practici neloiale şi autorităţile trebuie să-şi facă treaba, iar ANSVSA ar trebui să aibă o colaborare mai bună cu Ministerul Agriculturii“.

Ce zic retailerii?

ZF a întrebat marii retaileri din România, respectiv Lidl, Kaufland, Carrefour, Mega Image, Profi, Auchan şi PENNY, daca sunt implicaţi. Pâna la momentul redactării acestei ştiri, singurii care au răspuns au fost oficialii Mega Image şi Lidl. „Am verificat cu echipa şi nu e vorba de Mega Image“, spune Mircea Moga, CEO-ul reţelei. De asemenea, „Lidl România nu este implicată în ancheta ANAF-AVR-ANSVSA dată publicităţii săptămâna trecută“, spun oficialii discounterului.

„În relaţia cu un retailer, un furnizor îşi asumă marfa pe care o oferă, mai mult, el asigură şi certificat de origine şi de conformitate pentru acea marfă. Aşadar, dacă cineva oferă un produs pe care scrie „made in Romania“, dar care în realitate este „made in Turcia“, atunci problema - care e de fapt foarte gravă, e vorba de fraudă - e la el. Nu ar fi prima situaţie de gen, au mai fost discuţii tot cu mărfuri din Turcia, dar şi din Ucraina, mai ales în zona legume-fructe, în cazul angrosiştilor. Există însă în retail şi situaţia în care poate fi vorba de o eroare umană. Mai exact, la raft, indiferent de tipul lui, angajaţii schimbă etichetele şi preţurile. Şi e posibil ca cineva să fi uitat să schimbe – preţul ori originea“, explică mai multe surse din piaţa de retail care declară că nu sunt implicate în această situaţie.

Se ştia? Şi ce e de făcut?

Ştefan Pădure, preşedintele Asociaţiei pentru Promovarea Alimentului Românesc (APAR), a spus că orice produs care intră în ţară vine cu o etichetă necesară comercializării pe teritoriul României. Dacă produsele sunt ambalate în unităţi mari, la baxuri sau în saci, acestea pot fi reetichetate şi poate fi efectuată o operaţiune de condiţionare în România, autorizată de ANSVSA. Produsele se reambalează în ambalaje mai mici şi pot fi reetichetate, păstrând elementele care au fost trecute pe ambalajul iniţial.

„Ce s-a întâmplat în acest moment? S-a schimbat eticheta şi s-a trecut România ca ţară de origine. Este o fraudă. Lucrurile acestea apar din lipsa unor sisteme electronice de trasabilitate. A existat un proiect la Ministerul Agriculturii pentru trasabilitate, un proiect european, dar care nu a mai ajuns să fie finalizat. Proiectul constra într-o bază de date şi monitorizare şi a fost redus la un simplu program de susţinere a produselor româneşti. Adică facem nişte chestionare în supermarketuri, în loc să avem acel program IT amplu care trebuia să includă o bază de date şi să ofere trasabilitate“, a subliniat el.

Din punctul său de vedere, România are nevoie de un sistem ca în crypto, cu blockchain, astfel încât să nu se mai poată modifica datele pe parcurs, să fie permanent monitorizate şi oricine să aibă acces la baza de date.

„În primul rând, retailerul, când face recepţia, ar trebui să vadă direct de unde provin acele produse. Dacă ai un blockchain, fiecare dintre participanţii din acest lanţ scriu în acel registru digital. Dacă cineva ar modifica originea şi ar scrie România în loc de Turcia, acest lucru ar deveni imediat vizibil şi ar ridica suspiciuni serioase de fraudă şi criminalitate economică“, a explicat acesta.

E loc de eroare umană?

Mai mult, specialistul în industria alimentară consideră că o eroare umană putea apărea acum 20-30 de ani, când etichetele se scriau manual. Dar în prezent există automatizări şi metode de control. În plus, în zona de etichetare există şi analiza şi controlul în punctele critice de risc. În punctele critice de risc, ar trebui să mai existe încă o verificare din partea departamentului de calitate înainte ca produsul să plece din companie. Apoi, gestiunea financiară şi materială a produsului respectiv este însoţită de o gestiune a trasabilităţii produsului.

„Pe sistemul contabil şi financiar-contabil există şi trasabilitate. Pe vremuri nu ştiam exact de unde vine roşia, dar şi acum 30-40 de ani, contabilitatea exista şi urmărea loturile. Îmi intra un lot cu 7 lei, trebuia să-l vând cu 9 lei ca să fac profit. Următorul lot era cu 10 lei, îl vindeam cu 12. Atunci exista o trasabilitate a banilor. Statul era interesat să încaseze taxe, producătorul şi vânzătorul erau interesaţi să facă profit, iar această trasabilitate era urmărită prin contabilitate. În prezent, peste această trasabilitate financiară, a apărut întrebarea: ce se întâmplă mai departe cu trasabilitatea produsului?“, a menţionat el.

Cum se pot preveni situaţiile de fraudă?

„Dacă ai TVA de 5-9% la alimente, nu este rentabil să faci evaziune. Acum, în sistemul actual, când toate facturile sunt cu emise cu e-Factura, imediat se văd lucrurile şi ca să faci evaziune e vorba de o încrengătură, de criminalitate economică. Şi când creşte criminalitatea? Când cresc taxele. Pentru că, în urmă cu zece ani, când am scăzut TVA-ul la alimente, de la 24%, am spus că evaziunea ajunsese la peste 70% în piaţa produselor alimentare. Este o piaţă care funcţionează cu o viteză foarte mare: produsele vin azi, se vând în trei zile. De aceea nu ai timp să le verifici şi să descoperi neregulile“, a explicat Ştefan Pădure.

Din punctul său de vedere, o soluţie este taxarea inversă a sectorului alimentar, de la început până la sfârşit, dar ministerul Agriculturii s-a opus. „Dacă s-ar face acest lucru la alimente, s-ar rezolva şi problemele care ţin de calitate, pentru că întotdeauna furtul de bani duce şi la punerea în pericol a sănătăţii clienţilor.“

El a adăugat că avem nevoie de un stat simplu, mai ales în contextul actual, în care vorbim de inteligenţă artificială, vorbim de reţele şi de viteza mare a internetului. „România stă foarte bine la infrastructură. Ce ar fi atât de greu să se implementeze toate aceste lucruri? Să existe obligativitatea unui cod QR, astfel încât să pot scana cu telefonul la casa de marcat sau la raft şi să văd care este originea produsului.“

Nimic nu e nou sub soare

► ZF a scris în octombrie 2025 că Autoritatea Vamală Română a identificat nereguli fiscale la importurile de fructe şi legume provenite din India, Indonezia, Israel, Liban, Iran şi Turcia în ultimii trei ani. În aceeaşi perioadă, România a importat produse în valoare de aproximativ 900 de milioane de euro din aceste state.

► Produsele ar fi fost declarate cu coduri tarifare incorecte sau cu origine falsă pentru a evita plata taxelor şi a obligaţiilor fiscale. Informaţiile au fost comunicate după ce premierul Ilie Bolojan a anunţat măsuri pentru reducerea evaziunii fiscale din comerţul cu fructe şi legume provenite din Asia.

► Printre produsele aflate în atenţia autorităţilor fiscale au fost bananele - cele mai importate fructe de România, cu importuri de 200 de milioane de euro anual, dar şi portocalele, ceapa, ardeiul şi fasolea, categorii considerate vulnerabile la practici de evaziune fiscală.