59% dintre companii, dintre care 60% sunt mari contribuabili, nu au făcut până acum obiectul unei inspecţii de mediu, rezultă dintr-un sondaj realizat recent de EY, în cadrul seminarului „Cum să abordezi inspecţiile fiscale privind obligaţiile la Fondul pentru Mediu. Noi provocări”.

În schimb, printre problemele cel mai des întâlnite în cadrul inspecţiilor fiscale, aşa cum a rezultat din sondaj, se numără neidentificarea tuturor obligaţiilor la Fondul pentru Mediu, determinarea şi declararea incorectă a cantităţilor introduse pe piaţă, nedeclararea ambalajelor reutilizabile sau deficienţe privind documentele justificative.

„Din ce am observat în cadrul studiului, companiile respondente au indicat mai multe speţe privind obligaţiile la Fondul pentru Mediu care au nevoie de un cadru legislativ mai clar”, spune Georgiana Iancu, Partener EY, coordonatorul Departamentului de Taxe Indirecte. Printre acestea se numără reglementările privind ambalajele reutilizabile, stabilirea şi încadrarea echipamentelor electrice şi electronice (EEE), identificarea producătorilor EEE din prisma obligaţiilor entităţilor care importă produse strict pentru folos intern, lipsa unei metodologii de calcul agreată de inspecţiile fiscale privind stabilirea greutăţii ambalajelor care trebuie declarate.

Conform unui comunicat al companiei, gestionarea unei inspecţii privind obligaţiile datorate Fondului pentru Mediu, tratată în raport cu inspecţiile fiscale efectuate de ANAF, a adus în prim plan importanţa verificării motivelor pentru care este dispusă suspendarea activităţii de control.

„Este esenţial ca, ori de câte ori contribuabilul consideră că suspendarea dispusă nu se încadrează în ipotezele reglementate de Codul de procedură fiscală sau că aceasta este abuzivă, să o conteste în termen de maxim 45 de zile şi să nu aştepte finalizarea inspecţiei pentru a contesta toate actele astfel emise. Un asemenea demers va fi considerat ca tardiv”, a precizat Alex Slujitoru, Avocat, Radu şi Asociaţii SPRL, specializat în litigii fiscale.

Pentru obţinerea anulării obligaţiilor accesorii, fie cu privire la sumele suplimentare de plată declarate în mod voluntar de contribuabili până la 31 ianuarie 2022, fie pentru cele stabilite de inspecţii ce se aflau în desfăşurare sau care vor fi demarate până la 31 ianuarie 2022, indiferent de data finalizării acestora, contribuabilii pot utiliza pe mai departe facilităţile privind amnistia fiscală.

În privinţa paşilor de urmat pentru identificarea corectă a contribuţiilor la Fondul de Mediu, Daniela Neagoe, Senior Manager EY România, Consultanţă Vamală şi Fond de Mediu, a menţionat: „Procesul de identificare corectă a contribuţiilor este important să ţină cont de detectarea tuturor proceselor, departamentelor şi persoanelor relevante pentru furnizarea datelor şi informaţiilor necesare şi să includă toate departamentele implicate în procesele operaţionale, de la achiziţii, producţie, ambalare până la comercializare şi logistică”.

Adriana Nedelescu, Senior Consultant EY, a atras atenţia asupra caracteristicilor tehnice pe care trebuie să le aibă pungile de transport fabricate din materiale biodegradabile pentru a putea fi identificate ca atare, aşa cum sunt prevăzute de Ordinul nr. 1276/2020. „În cazul nerespectării cerinţelor Ordinului, operatorii economici responsabili pentru introducerea pe piaţă a pungilor de transport riscă plata unei taxe de 0,15 lei/bucată”, a precizat Nedelescu.

Stabilirea obligaţiilor suplimentare (TVA şi impozit pe profit) pentru serviciile de transfer de responsabilitate privind gestionarea deşeurilor de ambalaje este unul dintre cele mai des întâlnite exemple din practica inspecţiilor fiscale care necesită atenţie. „Până la momentul la care instanţele vor tranşa acest subiect, ne aşteptăm ca el sa rămână pe agenda inspecţiilor fiscale. Ca atare, nu putem decât să recomandăm implementarea unor acţiuni care ţin de revizuirea contractelor, în special raportat la acele clauze specifice care dau drepturi de auditare a felului în care OIREP (organizaţii care implementează obligaţiile privind răspunderea extinsă a producătorului) îşi îndeplineşte obligaţiile, documentarea serviciilor de transfer de responsabilitate, şi chiar solicitarea în mod periodic din partea OIREP a unor documente care să probeze faptul că aceştia au fost verificaţi de AFM”, a specificat Georgiana Iancu, coordonatorul Departamentului de Taxe Indirecte.

Conform comunicatului companiei, în legătură cu Directiva 904/2019 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului, prin care este restricţionată unica folosinţă a produselor din plastic tocmai pentru a limita cantitatea de deşeuri de plastic generată la nivelul Uniunii Europene, până în prezent, nu este clarificată modalitatea de transpunere a acesteia la nivel naţional. Primul termen de conformare cu măsurile de restricţie la comercializare şi etichetare este 3 iulie 2021. De la această dată, ar trebui să se aplice restricţiile de comercializare pentru anumite produse de plastic de unică folosinţă - precum beţişoarele pentru urechi, tacâmuri (furculiţe, cuţite, linguri, beţişoare chinezeşti) / farfurii, recipientele pentru alimente/ băuturi - dar şi cerinţele privind marcarea clară a anumitor produse din plastic.

„Prevederile Directivei vor avea un impact semnificativ asupra multor industrii, care vor resimţi efectul costurilor suplimentare cu proiectarea de noi produse, cu achiziţionarea de noi echipamente industriale şi de alte categorii de materii prime. Printre cei afectaţi sunt producătorii de băuturi, industria alimentară, operatorii din industria tutunului, comercianţii care fabrică produse din plastic de unică folosinţă, cât şi cei care utilizează aceste produse, industria HORECA (restaurante, restaurante tip fast-food, diferite unităţi care pregătesc şi servesc alimente şi băuturi)”, a mai precizat Georgiana Iancu.